Comisari comuni pentru ţările de culturi şi limbi asemănătoare

▲ Preşedintele francez Nicolas Sarkozy, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene, ia în considerare ideea ca ţări de „culturi şi limbi asemănătoare“ să aibă un comisar european comun în noua formă a Comisiei Europene, scrie cotidianul german „Die Welt“, citând surse diplomatice de rang înalt ▲

Potrivit Tratatului de la Nisa, actualmente în vigoare, Executivul comunitar trebuie să includă câte un comisar din fiecare stat membru al Uniunii, însă documentul prevede şi că atunci când Uniunea este formată din 27 de ţări, „Comisia va avea mai puţini membri decât numărul statelor membre“.

După aderarea României şi Bulgariei la UE, organizaţia a ajuns la „cifra magică“ de 27 de ţări membre, Tratatul de la Nisa prevăzând un sistem de rotaţie a comisarilor europeni, „bazat pe principiul egalităţii“ şi convenit de statele membre „în mod unanim“.

Dacă Tratatul de Lisabona va intra în vigoare după un, potenţial, al doilea referendum în Irlanda, ţară care a respins o dată documentul, prin consultare populară, numărul comisarilor va fi în mod automat redus la două treimi din numărul statelor care erau membre ale UE în 2004. Ajungerea la un acord asupra unui nou sistem de desemnare a comisarilor europeni va fi însă „o nucă greu de spart“, comentează publicaţia germană, întrucât statele membre fac un lobby intens la nivelul organismelor legislative ale Uniunii.

Propunerea Parisului este ca ţări care împărtăşesc o moştenire culturală comună, precum Germania şi Austria sau Belgia, Olanda şi Luxemburg, să aibă acelaşi comisar european.

Totuşi, primele reacţii negative la această idee franceză nu au întârziat să apară, ministrul austriac de Externe, Ursula Plassnik, afirmând că „propunerea franceză nu poate fi luată în serios. Ideea unor comisari europeni comuni sau a unor comisari nu poate fi nici măcar un banc slab de vară“.