Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Comisia Europeană propune introducerea vizelor unice pentru UE
▲ Acestea ar urma să fie introduse progresiv, pe parcursul a 5 ani, cu scopul de a întări frontierele şi de a diminua numărul ţărilor aflate pe „lista neagră“, respectiv a statelor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a pătrunde pe teritoriul UE ▲ În 2008, ţările din spaţiul Schengen au eliberat 10,27 milioane de „vize Schengen“, respectiv cu două milioane mai multe decât în 2007, potrivit datelor Comisiei, iar eliberarea acestor vize este de competenţa exclusivă a ţărilor membre ale UE ▲
Comisia Europeană a preconizat instaurarea de vize de intrare comune pentru toate statele membre UE, pentru a limita fraudele şi a diminua progresiv numărul ţărilor aflate pe „lista neagră“, informează AFP. „Uniunea doreşte crearea unei vise Schengen europene comune“, a preconizat Jacques Barrot, comisarul european pentru Justiţie, Libertate şi Securitate, prezentând un program de acţiune pentru următorii 5 ani. „Trebuie să facem în aşa fel încât sistemul de acordare de vize pentru statele membre ale UE să evolueze. În prezent acest sistem este bazat pe naţionalitate pentru a se aprecia asupra gradului de risc reprezentat de fiecare individ care solicită viză. Dorim ca în viitor să ştim mai multe despre persoana care solicită viză, fără a mai ţine cont de naţionalitatea sa“, a explicat el. CE vizează instituirea de birouri consulare ale UE şi impunerea de reguli şi norme comune pentru acordarea de vize, precum şi realizarea unui sistem de control electronic al intrărilor şi ieşirilor din spaţiul comunitar, pentru a spori securitatea europeană. Aceste măsuri sunt necesare din cauza existenţei spaţiului Schengen, format din 25 de state în prezent, iar printr-o viză acordată de oricare din aceste 25 de state unui cetăţean extracomunitar, acesta poate circula liber în toate celelalte 24 de state din spaţiul Schengen. În prezent, acest sistem funcţionează pe baza unei „liste albe“ - ţări agreate ai căror cetăţeni nu au nevoie de viză pentru şederea în spaţiul comunitar - şi respectiv a unei „liste neagre“ - ţări ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a pătrunde pe teritoriul UE. Existenţa acestei liste negre duce la apariţia unor conflicte de natură diplomatică. Spre exemplu, Turcia, stat candidat la aderarea în UE, se află pe această listă neagră, fapt perceput ca o sfidare de către Ankara. În 2008, ţările din spaţiul Schengen (care include statele UE cu excepţia Irlandei, Marii Britanii, Bulgariei, României şi Ciprului, cărora li se adaugă Norvegia, Elveţia şi Islanda) au eliberat 10,27 milioane de „vize Schengen“, respectiv cu două milioane mai multe decât în 2007, potrivit datelor Comisiei. Eliberarea acestor vize este de competenţa exclusivă a ţărilor membre UE. Acestea pot fi limitate la teritoriul statului care le eliberează sau pot fi valabile pentru tot spaţiul Schengen, pe baza unei recunoaşteri mutuale. Mai multe scandaluri au demonstrat ţărilor europene că nu toate consulatele sunt la fel de riguroase în respectarea instrucţiunilor de eliberare a vizelor. Filiere de diplome false sau de invitaţii false la colocvii în UE au fost descoperite, de exemplu, în China. „Trebuie să consolidăm criteriile de eliberare a vizelor şi să instaurăm un sistem de verificare a intrărilor şi ieşirilor pentru a asigura o mai bună etanşeitate decât în prezent“, insistă colaboratorii lui Barrot. Planul de acţiune prezentat de comisar vizează să le „faciliteze viaţa cetăţenilor europeni“, permiţându-le „să îşi valorifice drepturile peste tot în UE“, dar mai ales să îi „protejeze“ împotriva crimei organizate şi a terorismului şi să „instaureze o solidaritate“ între ţările membre pentru a gestiona fluxul de imigranţi şi de solicitanţi de azil.