Comuniştii, favoriţi la alegerile de mâine din Republica Moldova

▲ Perioada premergătoare alegerilor parlamentare organizate mâine în Republica Moldova a fost extrem de tensionată, aceasta culminând cu decizia vameşilor basarabeni de a respinge intrarea în ţară a unui număr considerabil de români, pe motiv că s-ar implica în treburile interne ale moldovenilor ▲ Comuniştii rămân preferaţii electoratului, formaţiunile de dreapta, proeuropene, fiind creditate cu şanse mici, unele din ele având chiar probleme cu trecerea pragului electoral de 6% ▲ Din anul 2001, Republica Moldova este condusă de comuniştii actualului preşedinte Vladimir Voronin ▲

Republica Moldova, ţara cea mai săracă din Europa, îşi alege mâine noul Parlament, în care comuniştii vor încerca să-şi păstreze majoritatea după opt ani de când sunt la putere. Presa occidentală subliniază accesul limitat al opoziţiei de la Chişinău la instituţiile mass-media, cu precădere în timpul campaniei electorale.

Potrivit unuia dintre cele mai recente sondaje de opinie date publicităţii, comuniştii rămân în fruntea preferinţelor electoratului cu 36,2% din intenţiile de vot. La mare distanţă de Partidul Comunist din Republica Moldova (PCRM) se regăsesc trei formaţiuni de dreapta dispuse să realizeze o alianţă: Partidul Liberal-Democrat (8,3%), Partidul Liberal (8,2%) şi „Moldova Noastră“ (5,4%).

Astfel, comuniştii şi cele două formaţiuni liberale ar putea fi singurii care vor trece pragul de 6% necesar intrării în Parlament şi ar putea să-şi repartizeze în trei cele 101 de mandate la care aspiră 15 partide şi şase candidaţi independenţi. S-ar putea ajunge la un acord pentru formarea unei coaliţii, în cazul în care nici o formaţiune nu obţine majoritatea absolută.

Preşedintele ţării va fi ales de noul Parlament

Parlamentul va alege apoi, în perioada 8 aprilie-8 iunie, noul preşedinte al Republicii Moldova, comunistul Vladimir Voronin nemaiputând să candideze, acesta bifând deja două mandate de patru ani.

Ajunşi la putere în 2001, pe baza unui program prorus, comuniştii au operat în 2005 o schimbare radicală, întorcându-se către Uniunea Europeană şi continuând în acelaşi timp să menajeze Moscova, de care Chişinăul rămâne legat în special din cauza gazului şi a conflictului din regiunea separatistă Transnistria.

Ei sunt proeuropeni din motive „destul de pragmatice“, Republica Moldova primind un ajutor „important din partea UE pentru dezvoltarea economică“, observă Arcadie Barbăroşie, analist de la Chişinău.

200 de observatori detaşaţi în Republica Moldova

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care va trimite duminică aproximativ 200 de observatori în birourile de vot ale ţării, a menţionat, la rândul său, „câteva nereguli“ în timpul campaniei electorale, dar „nici o dovadă de fraudă la nivel înalt“. „Comuniştii au folosit mai mult resursele administrative decât cu ocazia precedentelor legislative“, subliniază Barbăroşie. România va participa cu zece observatori la desfăşurarea alegerilor parlamentare de la 5 aprilie în cadrul Misiunii OSCE/ ODIHR, acestora adăugându-li-se patru români care vor face parte din delegaţia OSCE la scrutin, a informat Ministerul român al Afacerilor Externe.

Unde votează moldovenii din străinătate

Cetăţenii Republicii Moldova îşi vor exercita dreptul de vot în 1.977 de secţii de votare, dintre care 1.944 vor fi deschise pe teritoriul ţării, iar 33 pe lângă misiunile diplomatice din străinătate, pentru alegerile parlamentare de la 5 aprilie.

Secţiile de votare vor fi deschise pentru desfăşurarea procesului electoral în intervalul orar 07:00-21:00, participarea la vot făcându-se în baza buletinului de identitate, a paşaportului, modelul din anul 1974 sau a actului de identitate provizoriu de tip F-9.

Cetăţenii basarabeni din străinătate pot vota cu paşaportul de cetăţean al Republicii Moldova, chiar dacă termenul de valabilitate al documentului a expirat. De asemenea, alegătorii vor putea vota şi în baza vizelor de reşedinţă permanentă sau temporară cu termenul de valabilitate expirat. La Bucureşti au fost deschise două secţii de votare, studenţii basarabeni care studiază în ţara noastră manifestându-şi un interes crescut pentru prezenţa la urne.

Pe listele electorale din acest an sunt înscrişi 2,5 milioane de alegători.

▲ Lista candidaţilor imorali, deschisă de Voronin

Nici unul dintre actualii lideri ai Republicii Moldova, în frunte cu preşedintele Vladimir Voronin (foto), care candidează din partea Partidului Comuniştilor (PCRM) la alegerile parlamentare, nu întruneşte criteriile de integritate morală ale societăţii civile, potrivit raportului „Cunoaşte-ţi candidatul“, dat publicităţii la Chişinău în urmă cu o săptămână. Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC) a elaborat o listă de 47 de candidaţi cu probleme de integritate, 30 dintre aceştia figurând pe lista pentru Parlament a PCRM.

Liderului PCRM Vladimir Voronin îi este dedicată o întreagă pagină a raportului, reproşându-i-se, între altele, faptul că a numit tricolorul „drapel fascist“ în anul 2000. Prin declaraţiile făcute în calitate de preşedinte, a determinat condamnarea Moldovei de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) în cauza „Ilaşcu şi alţii contra Moldovei şi Rusiei“, contribuabilii fiind obligaţi să plătească despăgubiri de câteva mii de euro. Preşedintele Voronin a fost acuzat public de presiuni asupra justiţiei şi organelor de drept, presa a scris că el şi-a subordonat o serie de medii de informare, a fost implicat în semnarea mai multor contracte fără licitaţii publice, a utilizat masiv resursele administrative în campaniile electorale din 2005, 2007 şi 2009.

În acelaşi timp, Zinaida Greceanîi este acuzată de acţiuni sau inacţiuni ce au condus la condamnarea Republicii Moldova la CEDO şi cauzarea unor pierderi de aproximativ zece milioane de dolari.

Pe lista pătaţilor mai apar vicepremierii Igor Dodon, Victor Stepaniuc, Andrei Stratan, vicepreşedintele Parlamentului, Maria Postoico, dar şi liderul Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD) Iurie Roşca. În afară de cei 30 de candidaţi de pe lista PCRM, pe lista celor 47 de persoane care, potrivit studiului, nu întrunesc criteriile de integritate morală, se mai regăsesc şase candidaţi din partea Uniunii Centriste din Moldova, patru de la PPCD, trei de la Alianţa Moldova Noastră, doi de la Partidul Democrat şi câte unul de la Partidul Liberal Democrat şi Mişcarea Acţiunea Europeană.