Concedierile masive provoacă proteste violente în Spania

▲ Tot mai multe fabrici europene îşi reduc drastic activitatea ▲ Concedierile masive provoacă violenţe la Barcelona ▲ Guvernul Putin face credite la bănci pentru a plăti muncitorii din industria de apărare ▲

Criza economică internaţională se extinde cu repeziciune, afectând milioane de europeni. Pentru prima dată de la căderea burselor apar şi manifestaţii violente. Concedierea a mii de muncitori a fost întâmpinată cu lupte de stradă în Spania, în vreme ce criza îşi face simţită prezenţa şi în estul conti-nentului.

Bătăi în Spania

Peste o mie de salariaţi ai companiei japoneze de automobile Nissan au manifestat marţi, unii prin violenţă, în faţa sediului spaniol al companiei, la Barcelona, pentru a protesta faţă de un proiect ce prevede 1.680 de concedieri. Manifestanţii, evaluaţi la peste o mie conform mai multor surse spaniole, au întrerupt timp de o oră circulaţia pe bulevardul central din Barcelona, Gran Via. Unii au aruncat cu ouă, bariere metalice şi alte obiecte contondente asupra sediului Nissan din Barcelona. Planul, prezentat luni în faţa comitetului întreprinderii, prevede suspendarea a 1.288 de posturi în 2008 şi a altor 392 în 2009, în două fabrici ale con-structorului din Catalonia, respectiv 40% din personalul din Barcelona.

„Criza economică globală care a antrenat un declin dramatic al volumului industrial“ este una dintre cauzele care determină Nissan să îşi reducă personalul, a explicat un purtător de cuvânt al companiei în octombrie, în momentul anunţării planului social. Criza financiară mondială, care s-a adăugat prăbuşirii sectorului imobiliar din Spania, a dus ţara în pragul recesiunii.

Numărul cererilor de locuri de muncă a crescut cu 7,3% în octombrie, pe o lună, la 2.818.026. Rata şomajului a crescut la 11,3% din populaţia activă în al treilea trimestru. În octombrie, înmatriculările de maşini noi în Spania au scăzut cu 40% pe un an, revenind la nivelul din 1995. Pe lângă Nissan, compania americană General Motors şi cea spaniolă Seat au decis să-şi reducă producţia în Spania, recurgând la concedieri sau măsuri de şomaj tehnic din cauza crizei.

Criza se apropie de Balcani

Criza financiară globală va lovi în mod inevitabil şi zona Balcanilor, avertizează economistul american Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în 2001 şi profesor la Universitatea Columbia. Într-un interviu acordat cotidianul grec Imerisia, citat de Novinite, Joseph Stiglitz afirmă că această criză va afecta în mod special întreprinderile mici şi mijlocii, economiile în dezvoltare şi ţările care au investit în regiune. În opinia lui Stiglitz, statele din Balcani au motive serioase să se îngrijoreze în legătură cu actuala criză şi implicaţiile sale viitoare, mai degrabă din cauza efectului de domino decât ca o consecinţă directă a crizei din Statele Unite ale Americii.

Joseph Stiglitz, fost vicepreşedinte şi economist-şef al Băncii Mondiale, este cunoscut pentru opiniile sale critice faţă de managementul globalizării, „fundamentaliştii pieţei libere“ şi instituţii financiare internaţionale, precum Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.

Greutăţi pentru industria militară rusă

Pe lângă producţia industrială civilă, criza afectează şi fabricile de armament. „Numeroase întreprinderi din industria apărării trec printr-o lipsă gravă de fonduri de rulment pentru a asigura producţia şi a livra produsele clienţilor“, a declarat vicepremierul rus Serghei Ivanov, în cadrul unei re-uniuni cu responsabili din sector. Guvernul de la Moscova intenţionează să le ceară băncilor de stat - Sberbank, VTB şi Vneşeconombank - să acorde credite întreprinderilor din sector care au contracte ale Ministerului Apărării, a afirmat Ivanov. Creditele vor fi destinate îndeosebi pentru plata salariilor angajaţilor. Un alt înalt responsabil din Ministerul rus al Apărării, Leonid Ivaşov, a estimat însă, la postul de radio Eho Moskvî, că declaraţiile lui Ivanov reprezintă „o tentativă de a justifica“ o degradare mai largă a industriei militare ruse ce se produce de la destrămarea fostei URSS.