Conferinţă de nivel înalt în domeniul opticii şi laserilor

În perioada 1-4 septembrie la Bucureşti are loc Con­fe­rinţa Internaţională de Micro-Nano-Fotonică ROMOPTO. În cea de-a doua zi a evenimentului, Nicolae Victor Zamfir, direc­torul general al Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei" (IFIN-HH) din Bucureşti, a vorbit despre stadiul proiectului ce se realizează acum la Măgurele, cel mai mare proiect de investiţii în cercetare ştiinţifică din istoria României.

Directorul IFIN-HH a prezentat etapele construirii unuia dintre cei mai puternici laseri din lume pe platforma de la Măgurele, a arătat cum funcţionează acest laser şi a făcut o trecere prin istoria cercetării româneşti în domeniul laserilor. Laserul de la Măgurele va fi de o mie de ori mai puternic decât orice alt laser existent. Şi cum „ştiinţa pură nu e suficientă”, după cum a precizat domnul director Zamfir, aplicaţiile acestui laser vor fi: noi abordări şi metode pentru realizarea unor radioizotopi necesari urgent care vor duce la optimizarea dozelor de chimioterapie, de exemplu; studiul materialelor la scală nanometrică; înţelegerea, la scală atomică, a comportării materialelor ce sunt subiect al unor doze de radiaţie extremă. Stadiul în care se află Proiectul Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI- NP) este cel al recrutării de personal. „Avem 100 de oameni, dar mai avem nevoie de încă 100 de specialişti precum inginerii specialişti în fizica laserilor, în fizică nucleară. Am primit 1000 de aplicaţii, din care am ales 100 de oameni şi încă mai căutăm. Printre cei care se află acum deja la Măgurele sunt japonezi, chinezi, pakistanezi, nemţi, iar pentru ei am organizat cursuri de limbă română. Sunt însă şi români, iar unii dintre ei, cercetători consacraţi, s-au întors acasă pentru a lucra la acest proiect. Unul dintre ei a venit de la Princeton. Ei sunt plătiţi la nivelul salariilor pe care le obţineau în străinătate. Ceea ce i-a determinat pe toţi, străini sau români, să vină la Măgurele este dorinţa de a participa la această extraordinară realizare ştiinţifică”, ne-a declarat directorul general al IFIN-HH.

Istoria Conferinţei Internaţionale de Micro-Nano-Fotonică ROMOPTO a început în anii ’80 ai secolului trecut. „Atunci conferinţa purta alt nume. Primele trei ediţii au fost organizate de tatăl meu, academicianul Ioan Ursu. Şi în acea vreme veneau la acest eveniment străini din diverse locuri din lume. Alexandr Prohorov, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 1964, a fost co-director al conferinţei”, ne-a explicat domnul profesor Ioan Ursu, secretarul ştiinţific al IFIN-HH.
Conferinţa ROMOPTO, cu o importantă reprezentare ştiinţifică de nivel mondial, este un prilej pentru experţii în optică şi laseri de a-şi prezenta ultimele rezultate ale cercetărilor, dar şi pentru a stabili parteneriate de cercetare. În cadrul evenimentului, există prezentări plenare, care sunt accesibile unui public mai larg, şi prezentări pe secţiuni, dedicate exclusiv specialiştilor. Prezentările plenare au mai avut subiecte ca: „Memoria holografică” (Toyohiko Yatagai, de la Centrul pentru Cercetare Optică şi Educaţie, Universitatea din Utsunomiya, Japonia), „Acţiunea optică nonconservatoare” (Aristide Dogariu, CREOL The College of Optics and Photonics, University of Central Florida, SUA). Un moment important îl costituie în prelegerea susţinută de Stefan W. Hell, fizician german de origine română, laureat al Premiului Nobel pentru chimie în 2014 - „Microscopia optică: revoluţia rezoluţiei”.
Conferinţa ROMOPTO este organizată de Academia Română, prin Secţia de Ştiinţe Fizice, IFIN-HH, Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti, Universitatea „Politehnica“ Bucureşti, Societatea Română de Fizică şi Asociaţia studenţească a INFLPR afiliată la Optical Society of America.