Consecințe ale scumpirilor în lanț pentru agricultură

Perioada următoare se anunță a fi dificilă pentru fermieri și întreprinzătorii din industria alimentară care au început să „simtă” scumpirile la inputurile folosite în producție, de la îngrășăminte la motorină sau gaze. Situația cea mai dramatică este la îngră­șăminte, ale căror prețuri au crescut și de patru ori. Producătorii de fertilizanți din UE au cerut sprijinul Comisiei Europene, arătând că, din cauza prețului gazelor, au fost nevoiți să reducă producția la 50% din capacitate. 

Ilustrative pentru situația actuală sunt declarațiile directorului general al SC Azomureş SA, Harri Kiiski, potrivit căruia producătorii de îngrăşăminte din Europa și-au redus activitatea din cauza scumpirii gazelor, gazele naturale reprezentând 80% din costul producţiei.

Pentru ca producătorii din această industrie să facă faţă, preţul energiei ar trebui să fie de 78 euro/MWh, însă preţul actual al gazului este de 90 euro/MWh, a susţinut managerul Azomureș, singurul producător de îngrășă­minte chimice din România și, potrivit profit.ro, cel mai mare consumator industrial de gaze. 

„Preţul de distribuţie în Europa este unul record. În prezent se produce la 50% din capacitate. (...) Am alertat şi Comisia Europeană că actuala criză energetică duce la preţuri majorate la îngrăşăminte mâine şi la criză alimentară poimâine”, a afirmat Kiiski, citat de Agerpres, într-o conferinţă de presă.
La rândul său, fostul ministru al agriculturii, Petre Daea, nu exclude o criză alimentară în condiţiile în care preţurile la inputurile folosite în agricultură pun piedici serioase agricultorilor.

Potrivit acestuia, la îngrăşăminte, preţul azotatului de amoniu a crescut de la 900 lei la 3.920 lei/tonă. Tot în creştere sunt şi preţurile la insectofungicide, motorină, utilaje agricole, piese de schimb. 

În aceste condiţii, fostul şef de la Agricultură crede că micii agricultori, cu suprafeţe sub un hectar, şi care sunt în număr de circa 1,8 milioane, reprezentând 640.000 hectare, nu vor avea bani de îngrăşăminte, iar aproximativ 1,5 milioane agricultori, cu suprafețe de 1-10 ha, totalizând circa 4,3 milioane ha, vor aplica tratamente la nivelul minim posibil.

La rândul lor, cei aproape 90.000 de fermieri mai mari, cu o suprafaţă însumată de circa 7,6 milioane ha, vor căuta soluții pentru a se menține competitivi.

„Comportamentele previzibile se vor materializa în: renunţarea parţială sau totală la cultivarea terenurilor cu speciile consacrate, apelându-se la alte soluţii mai puţin costisitoare, spre exemplu înlocuirea plantelor anuale cu cele perene; scăderea randamentelor pe unitatea de suprafaţă, producţii mai mici şi de slabă calitate (…). Rezultă că vom avea pe piaţă o producţie mai mică, la costuri mari, care nu va putea fi asimilată de consumatorul român”, arată Daea, într-o postare pe Facebook, preluată de Agerpres. (C. Z.)