Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Consumatorii, păcăliţi de ofertele „gratis“ şi de reclamele-capcană

Consumatorii, păcăliţi de ofertele „gratis“ şi de reclamele-capcană

Data: 06 Octombrie 2008

▲ În goana nebună după profit, agenţii economici folosesc tot felul de tertipuri pentru a atrage cumpărătorii ▲ În termeni legali, acestea sunt denumite practici comerciale incorecte şi sunt pedepsite aspru de actele normative care, la începutul acestui an, au fost aliniate la cerinţele europene în domeniu ▲ Legea nr. 363 oferă un nivel de protecţie ridicat consumatorului, obligând comercianţii să informeze corect asupra produsului pe care îl vând ▲ Pe lista neagră a practicilor comerciale incorecte se regăsesc publicitatea înşelătoare, publicitatea agresivă, falsele oferte „gratuite“, reclamele-capcană, dar şi jocurile piramidale sau îndemnurile directe adresate copiilor de a cumpăra anumite produse sau de a-şi convinge părinţii să le cumpere ▲

Publicitatea şi etichetarea sunt, de cele mai multe ori, instrumente folosite de agenţii economici doar pentru sporirea puternică a vânzărilor şi nu informarea corectă a consumatorului, care este agasat de referinţele spectaculoase ale produsului, de premiile care pot fi câştigate achiziţionând un anume produs etc.

Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor comerciale incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind consumatorii a definit practicile comerciale definite de lege ca fiind orice acţiune, omisiune, comportament, demers sau prezentare comercială, inclusiv publicitate şi comercializare, efectuate de un comerciant, în strânsă legătură cu promovarea, vânzarea sau furnizarea unui produs consumatorilor.

Practici comerciale ilegale prin omisiune

Omisiunea poate fi considerată o practică comercială incorectă în cazul în care consumatorul este privat de informaţiile necesare la achiziţia unui produs sau serviciu, care trebuie să fie clare, complete şi precise. Practicile comerciale agresive sunt şi ele penalizate de lege, acestea putând fi recunoscute dacă se recurge la hărţuire, constrângere, inclusiv la forţa fizică sau la influenţă nejustificată.

Legea enumeră acele practici comerciale considerate a fi incorecte în orice situaţie: afirmarea de către comerciant că este parte semnatară a unui cod de conduită, în cazul în care nu este; afişarea unui certificat, a unei mărci de calitate sau a unui echivalent fără a fi obţinut autorizaţia necesară; afirmarea că un cod de conduită a primit aprobarea unui organism public sau a unui alt organism, în cazul în care aceasta nu a fost primită; afirmarea că un comerciant, inclusiv practicile sale comerciale, sau că un produs a fost agreat, aprobat sau autorizat de un organism public sau privat, în cazul în care nu este adevărat, sau afirmarea că a fost agreat, aprobat sau autorizat, fără a respecta condiţiile de agreare, aprobare sau autorizare; lansarea unei invitaţii de a cumpăra produse la un anumit preţ, în cazul în care comerciantul nu dezvăluie existenţa unor motive rezonabile în baza cărora ar aprecia că nu va putea să furnizeze, el însuşi sau prin intermediul altui comerciant, acele produse sau produse similare la acelaşi preţ, pentru o perioadă şi într-o cantitate rezonabile, având în vedere produsul, amploarea reclamei şi preţul oferit; lansarea unei invitaţii de a cumpăra produse la un anumit preţ, pentru ca apoi comerciantul să recurgă la refuzarea prezentării articolului ce a făcut obiectul publicităţii, refuzarea luării comenzii privind respectivul articol sau a livrării în cadrul unui termen rezonabil, prezentarea unui eşantion cu defecte, în scopul promovării unui produs diferit; afirmarea falsă că un produs nu va fi disponibil decât pentru o perioadă foarte limitată de timp sau că nu va fi disponibil decât în anumite condiţii, pentru o perioadă foarte limitată, în scopul obţinerii unei decizii imediate şi al lipsirii consumatorilor de alte posibilităţi sau de un termen suficient pentru a putea face o alegere în cunoştinţă de cauză; angajamentul comerciantului de a furniza un serviciu postvânzare către consumatori fără însă a-i informa în mod clar, înainte de angajarea acestora în tranzacţie, cu privire la limba în care furnizează serviciul, în situaţia în care comerciantul a comunicat cu consumatorul, înaintea încheierii tranzacţiei, într-o limbă ce nu este limba oficială a statului membru în care el este stabilit; afirmarea sau crearea impresiei că un produs poate fi în mod legal vândut, în situaţia în care acest lucru nu este posibil; prezentarea drepturilor oferite consumatorilor prin lege, ca o caracteristică distinctă a ofertei comerciantului.

Publicitatea mascată, interzisă prin lege

Utilizarea unui context editorial în mass-media, în vederea promovării unui produs pentru a cărui reclamă comerciantul a plătit, fără însă ca aceasta să se precizeze clar fie în cuprins, fie prin imagini sau sunete uşor de identificat de către consumator (publicitate mascată) este ilegală şi poate fi „taxată“ de inspectorii pentru protecţia consumatorului cu amenzi de până la 60.000 de lei.

Modalităţile de păcălire a consumatorului continuă: lansarea de afirmaţii inexacte cu privire la natura şi amploarea riscului pentru securitatea personală a consumatorului sau a familiei acestuia, în situaţia în care consumatorul nu achiziţionează produsul; promovarea, cu intenţia de a induce în eroare consumatorul, a unui produs care se aseamănă cu un alt produs fabricat de un anumit producător, astfel încât consumatorul să creadă că produsul este fabricat de acest producător; crearea, operarea sau promovarea unui sistem promoţional piramidal, pe care un consumator îl ia în considerare datorită posibilităţii de a primi remuneraţie ce provine în special ca urmare a introducerii unui alt consumator în sistem decât ca urmare a vânzării sau a consumului produselor; afirmarea de către un comerciant că îşi încetează activitatea sau se stabileşte în altă parte, atunci când acest lucru nu este adevărat; afirmarea că un produs poate facilita câştiguri la jocurile de noroc; falsa afirmaţie că produsul poate vindeca boli, disfuncţii sau malformaţii; transmiterea de informaţii inexacte cu privire la condiţiile oferite de piaţă sau la posibilitatea achiziţionării produsului, cu intenţia de a determina consumatorul să cumpere produsul în condiţii mai puţin favorabile decât în condiţiile normale ale pieţei.

Consumatori înşelaţi cu „premii“ şi „produse gratis“

- afirmarea, în cadrul unei practici comerciale, că se va organiza un concurs sau se va oferi un premiu în scopuri promoţionale, fără însă a acorda premiul promis sau un echivalent rezonabil;

- descrierea unui produs ca fiind „gratis“, „fără costuri“ sau într-un mod similar, în cazul în care consumatorul trebuie să suporte alte costuri, în afară de costurile invariabile ce rezultă din răspunsul la practica comercială şi din plata pentru livrarea sau ridicarea produsului;

- includerea, în materialele publicitare, a unei facturi sau a unui document similar referitor la plată, prin care se dă consumatorului impresia că acesta a comandat deja produsul promovat, când, de fapt, acesta nu l-a comandat;

- afirmarea falsă sau crearea impresiei că acţiunile comerciantului nu sunt legate de activităţile sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanala ori liberale, sau falsa prezentare a calităţii sale de consumator;

- crearea impresiei false că service-ul postvânzare cu privire la un produs este disponibil într-un stat membru, altul decât cel în care produsul este vândut.

Sancţiuni severe pentru nerespectarea legii

Legea nr. 363/2007, intrată în vigoare la începutul anului, permite persoanelor sau organizaţiilor care au un interes legitim (inclusiv comercianţii) să sesizeze Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) în legătură cu practicile comerciale incorecte sau să iniţieze acţiuni în Justiţie împotriva comercianţilor care au săvârşit ori sunt susceptibili să săvârşească practici comerciale incorecte. De asemenea, legea prevede şi sancţiuni pentru încălcarea ei, amenzile fiind cuprinse între 3.000 şi 30.000 de lei, acestea putând ajunge însă şi la 60.000 de lei, în cazul în care comercianţii refuză să respecte deciziile ANPC. În paralel, în funcţie de gravitatea situaţiei, inspectorul ANPC poate lua decizia de suspendare a activităţii comerciantului găsit vinovat de folosirea unor practici comerciale incorecte.