Contribuții la nivelul salariului minim pentru angajații part-time

Executivul a hotărât că angajatorii vor plăti contribuţia pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim brut pentru angajații cu jumătate de normă şi pentru cei cu plata în acord. Reprezentanţii societăţii civile în Consiliul Economic şi Social (CES) atrag atenţia că măsura adoptată ar putea mări costurile angajatorilor pentru zeci de mii de angajaţi din România.

De la 1 august, asigurarea plăţii de către angajator a contribuţiei pentru pensii şi sănătate se va face la nivelul salariului minim brut pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru persoanele care au încheiate contracte de muncă cu timp parţial şi pentru cei cu plata în acord, potrivit unei decizii guvernamentale. Excepţie fac salariaţii elevi, studenţi, persoane cu dizabilităţi, pensionari şi cei care cumulează venituri de cel puţin nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

Noile reglementări urmează să se aplice începând cu veniturile aferente lunii august 2017. Conform motivării Guvernului, acestea au fost stabilite în condiţiile în care, potrivit datelor statistice şi studiilor efectuate în acest sens, „există circa 1,1-1,2 milioane de contracte de muncă cu timp parţial, 370.000 de salariaţi activi au un singur contract de muncă cu timp parţial (...) și aproximativ 710.000 asiguraţi cu contracte de muncă cu timp parţial au un venit mediu brut de 903 lei/lunar (decembrie 2016)”.

În comunicatul Executivului se arată că „o astfel de practică generează, de asemenea, inechităţi faţă de angajatorii care încheie contracte individuale de muncă cu timp normal şi asigură salariul minim brut pe ţară propriilor salariaţi. Problematica este cu atât mai importantă cu cât în ultimii doi ani, în care economia a înregistrat o evoluție pozitivă, numărul locurilor de muncă cu timp parţial a crescut mai repede decât cele cu timp complet, respectiv cu 3,7% în medie pe an faţă de 2,1%”, potrivit Agerpres.

Guvernul subliniază, totodată, că practica subsalarizării forţei de muncă iese în evidenţă şi prin faptul că în medie în fiecare lună circa 55.000 de salariaţi sunt fără venituri declarate la Casa de Pensii, deci fără contribuţii care să se regăsească în pensiile viitoare.

Măsura referitoare la achitarea CAS şi CASS de către angajatori la nivelul salariului minim în cazul contractelor de muncă cu timp parţial a stârnit reacții negative din partea reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul Economic şi Social, care sunt de părere că hotărârea „ar putea mări costurile angajatorilor pentru zeci de mii de angajaţi din România, ar putea duce la reducerea veniturilor nete (banii primiţi efectiv de angajaţi) şi chiar şi la un val de demiteri”.

„Actul normativ constituie o imixtiune serioasă în dreptul angajatorului de a-şi organiza activitatea şi va duce la desfiinţarea unui număr important de astfel de locuri de muncă din mediul privat, precum şi la o reticenţă mai mare a întreprinzătorilor de a investi în sectoare în care acest tip de muncă este obişnuit. Ordonanţa de Guvern va crea probleme şi pentru organizaţiile neguvernamentale şi instituţiile publice care implementează proiecte cu finanţare nerambursabilă şi folosesc acest tip de contracte, care, pentru a se încadra în bugetul disponibil, ar putea fi puse în situaţia de a scădea veniturile nete ale angajaţilor sau de a renunţa la o parte din contracte, afectând bunul mers al proiectelor”, menţionează într-un comunicat citat de Agerpres reprezentanţii societăţii civile în CES.

CES este for consultativ al Guvernului şi Parlamentului, format din reprezentanţi ai confederaţiilor naţionale patronale, ai confederaţiilor naţionale sindicale şi ai structurilor asociative ale societăţii civile, câte 15 persoane din fiecare parte.