Cooperativele agricole revin în prim plan

În România există 3,8 milioane de gospodării ţărăneşti, în care activează aproape 9 milioane de oameni, iar aceştia trebuie să aibă un cuvânt de spus în dezvoltarea rurală.

Preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR), Alin Bogdan Buzescu, a declarat, sâmbătă, în cadrul conferinţei „Transhumanţa 2013“ de la Sighişoara, că sunt necesare sprijinirea înfiinţării cooperativelor şi scutirea acestora de impozitul pe profitul reinvestit, pentru ca agricultorii români să devină competitivi pe plan european.

„În afară de măsurile pentru tinerii fermieri (...) ar trebui să vorbim şi de tinerele cooperative. Haideţi să facem ceva şi cu tinerele cooperative, trebuie să le sprijinim să se înfiinţeze, pentru că Măsura 1.4.2 din fostul PNDR recompensa cooperativele pentru că erau deja harnice, deja se înfiinţaseră, deja cheltuiseră şi atunci erau recompensate. Haideţi să facem invers, să le sprijinim să se înfiinţeze, să venim cu măsuri concrete şi, de ce nu, să le scutim de impozite pe profitul reinvestit, să le lăsăm măcar 5 ani de zile să nu plătească impozit pe acei bani pe care îi repun în circuit. (...) În afară de faptul că ne-am propus să avem în următoarea perioadă filiale judeţene, iar filialele judeţene să fie un pilon pentru camerele agricole în ţară, trebuie să vorbim şi despre o serie de lucruri fără de care nu putem să accesăm banii propuşi de Comisia Europeană în perioada care urmează“, a arătat Buzescu.

Preşedintele CATAR a spus că în România există 3,8 milioane de gospodării ţărăneşti, în care activează aproape 9 milioane de oameni, iar aceştia trebuie să aibă un cuvânt de spus în dezvoltarea rurală şi să îşi asume răspunderea.

„Pentru asta trebuie să ne adunăm şi să punem umărul inclusiv la înfiinţarea camerelor agricole, care, fără noi, n-au nici un rost. (...) Pentru că vorbim despre o piaţă comună atunci când vorbim de desfacere şi nu mai e comună atunci când e vorba de facere. Şi vă spun trei elemente care formează procesele când facem ceva: subvenţii - în România nu suntem pe picior de egalitate; vorbim de costul creditării - creditele noastre costă mult mai mult decât creditele celor de afară; şi vorbim de mecanismul de accesare de fonduri - iar aici, dacă suntem în urmă, şi suntem în urmă, avem un dezavantaj faţă de cei din Europa. Avem însă un avantaj competitiv deosebit pe care trebuie să îl punem în valoare, dar asta putem face doar dacă schimbăm ceva fundamental“, a subliniat preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Ţărăneşti din România.