Costurile economice ale rămânerii în afara Schengen

Decizia de joia trecută din Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne prin care a fost respinsă aderarea României la spaţiul Schengen are consecințe și pentru mediul de afaceri autohton. Potrivit ministrului economiei, Florin Spătaru, țara noastră pierde anual 10 miliarde de euro „prin neintrarea în Schengen”. 

În baza unei analize realizate de o companie de consultanţă, fiecare lună de întârziere în aderarea României la Schengen înseamnă minimum 200 de milioane de euro mai puţin la produsul intern brut al ţării, a afirmat și preşedintele Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, Răzvan Nicolescu.

„Am văzut o analiză foarte serioasă, o modelare foarte serioasă făcută de o firmă de consultanţă. Fiecare lună de întârziere în aderarea noastră la Schengen înseamnă minimum 200 de milioane de euro mai puţin la produsul intern brut al României. Aceeaşi analiză arăta că, în cei 11 ani pe care i-am pierdut, suma pierderilor la PIB-ul României a fost în valoarea actualizată a banilor, de aproape 25 de miliarde de euro. (Sunt, n.r.) pierderi pentru economia României, inclusiv, atenţie, pentru multe firme cu capital mixt româno-austriac sau chiar firme austriece care derulează afaceri în România”, a afirmat Nicolescu, potrivit Agerpres.

La rândul său, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii, Florin Jianu, a spus că, potrivit transportatorilor din cadrul organizaţiei pe care o conduce, există un cost per fiecare transport de minimum 200 de euro în plus, din cauza faptului că România nu este în Schengen. „Consecinţele sunt nu numai pentru firmele, companiile, cetăţenii români, ci şi pentru investiţiile austriece în România. Austria este undeva în topul investitorilor din România”, a mai precizat Jianu.

În aceeași idee, reprezentanții Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti au transmis că intrarea în spaţiul Schengen ar genera o reducere semnificativă a costurilor de transport şi o diminuare a întârzierilor pe lanţurile de aprovizionare şi distribuţie, cu impact asupra activităţii tuturor antreprenorilor europeni ce operează în sau cu România.

„Înlocuirea unor noi proiecte de infrastructură (autostrăzi, aeroporturi, folosirea Dunării în scopul dezvoltării cooperării economice) care să faciliteze contactele şi comunicarea cu „garduri” între statele membre şi nemembre ale zonei Schengen nu este, după părerea noastră, în spiritul realizării unei Europe unite şi dezvoltate”, mai arată Camera de Comerț București.

Reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României s-au declarat, la rândul lor, consternați de decizia de respingere a intrării în Schengen. „Economia românească pierde oportunităţi importante prin decizia nefondată de neacceptare”, potrivit organizaţiei. (C. Z.)