Creșteri îngrijorătoare ale inflației și prețurilor

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 7,9% în luna octombrie 2021, de la 6,3% în septembrie, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 11,39%, mărfurile alimentare cu 5,25%, iar serviciile cu 3,96%, a anunțat INS. BNR a reacționat și a majorat rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, de la 1,50% pe an. 

Energia electrică (+24,65%), gazele naturale (+46,07%), combustibilii (+23,51%) şi uleiul comestibil (+26,29%) au avut cele mai mari creșteri de preț în ultimul an, iar octombrie este prima lună în care nu s-a înregistrat nici o ieftinire raportat la aceeaşi lună a anului anterior, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate ieri.

În ceea ce priveşte alimentele, în ultimul an, după ulei, cel mai mult s-au scumpit cartofii - 18,04%, fără a fi înregistrate şi ieftiniri.

În cazul serviciilor, cele mai mari creşteri au fost consemnate la „alte servicii” (plus 7,03%), cele de apă, canal, salubritate (6,51%) şi îngrijire medicală (5,58%).

Banca Națională a României arată că inflaţia se va menține pe „trendul pronunţat crescător până spre mijlocul anului viitor”, ca efect, în principal, „al majorărilor ample anticipate a fi consemnate de preţurile produselor energetice în trimestrele IV 2021 şi I 2022”. În a doua parte a anului viitor, rata inflației va avea o descreștere „relativ alertă”, iar în trimestrul III 2023 va reveni în intervalul ţintei, se spune în comunicatul BNR de după ședința de marți a consiliului său de administrație.

În comunicat se menţionează că, în şedinţa de acum două zile, conducerea băncii centrale a hotărât majorarea dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, de la 1,50% pe an, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară, măsuri care vizează calmarea creșterii ratei anuale a inflaţiei. Este a doua majorare a dobânzii-cheie din ultima lună după ce, în 5 octombrie, BNR a anunţat creşterea acesteia la 1,5% pe an.

Pe de altă parte, potrivit lui Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, Banca Naţională a României nu poate fi lăsată singură să rezolve dezechilibrele macroeconomice, creșterea inflaţiei şi deficitele externe și este nevoie de o corecție fiscală pe care ar trebui să o facă guvernul odată cu construcția bugetului de anul viitor.

„Noi avem o problemă în Europa Centrală şi de Răsărit, cu o inflaţie care se duce în câteva ţări către 8%, la finele acestui an, şi poate urca peste în prima parte a lui 2022. Şi iar spun că Banca Naţională nu se poate lupta singură împotriva cererii excesive prin politica monetară, aşa cum nu poate subit să omoare puseul inflaţionist prin sugrumarea economiei”, a susţinut Dăianu, potrivit Agerpres, la o conferință de specialitate. (C. Z.)