Critici în Congresul SUA față de ajustările militare din România

Statele Unite au anunţat săptămâna trecută o reducere a prezenţei lor militare pe frontul estic al Europei, în primul rând în România, într-un moment în care Rusia îşi continuă războiul împotriva Ucrainei. Potrivit Kyiv Post, alte restrângeri ale for­țelor americane vor urma în Bulgaria, Ungaria şi Slovacia, chiar de la jumătatea lunii decembrie, în schimb nivelul trupelor americane din Polonia şi statele baltice va rămâne neschimbat. 

Pentagonul a dat asigurări că procesul de reducere a forţelor militare în Europa „nu este o retragere”, nici un semn al unui angajament diminuat faţă de NATO. Doi oficiali occidentali familiarizaţi cu discuţiile dintre SUA şi partenerii europeni au declarat, însă, potrivit Kyiv Post, că aliaţii au fost informaţi să se aştepte la „probabilitatea” de noi ajustări anul viitor, odată cu încheierea actualelor dislocări rotaţionale. Totuși, un document diplomatic a descris reducerile planificate din România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia drept „marginale”, scrie ziarul ucrainean, citat de news.ro. SUA desfășoară circa 85.000 de militari în Europa, dar în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, numărul a urcat la 105.000, potrivit datelor oficiale, citate de EFE.

Decizia a stârnit critici, inclusiv în Statele Unite. Preşedinţii comisiilor pentru apărare din Senat şi Camera Reprezentanţilor, Roger Wicker şi Mike Rogers, ambii republicani ca și Donald Trump, au emis o declaraţie comună în care se opun „ferm” revizuirii prezenţei militare americane în România, arătând că „transmite un semnal greşit Rusiei” și că pare a fi contrară strategiei preşedintelui Trump de a-l aduce pe Vladimir Putin la masa negocierilor.

„Nu vom accepta schimbări semnificative ale structurii noastre militare făcute în lipsa unui proces interinstituţional riguros, a coordonării cu comandanţii unităţilor de luptă şi Statului Major şi a colaborării cu Congresul”, indică cei doi congresmeni în declaraţie. „Din păcate, pare că tocmai acest lucru se încearcă. (…) Preşedintele are dreptate când afirmă că prezenţa forţelor americane în Europa trebuie actualizată, în timp ce NATO preia sarcini suplimentare şi natura războiului se schimbă. Dar această actualizare trebuie coordonată extins atât în interiorul guvernului SUA, cât şi al NATO”, susţin Wicker şi Rogers.

„România este un aliat puternic, care a făcut investiţii substanţiale pentru a găzdui forţele americane şi a moderniza infrastructura destinată acestora. România cheltuie de mai mulţi ani peste 2% din PIB pentru armata sa şi s-a angajat să ajungă la 5% din PIB. (…) Retragerea prematură a forţelor americane de pe flancul estic al NATO, şi aceasta la numai câteva săptămâni după ce drone ruseşti au încălcat spaţiul aerian al României, subminează descurajarea şi riscă să invite Rusia la noi agresiuni”, consideră cei doi congresmeni. (C.Z.)