Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Criza a afundat în datorii ţările europene
Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia şi Spania sunt cele mai îndatorate ţări din UE, acestea având de plătit 2.850 miliarde de dolari în următorii trei ani, pentru a acoperi împrumuturile şi obligaţiunile contractate, transmite Agenţia Reuters . Cele cinci nu sunt însă singurele cu probleme, situaţia bugetară a Marii Britanii fiind chiar mai proastă decât a Greciei, iar o ameliorare nu se întrevede, ba dimpotrivă, scrie publicaţia „Financial Times Deutschland“ .
Cele mai îndatorate cinci state din Uniunea Europeană (UE), respectiv Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia şi Spania, au de plătit 2.850 miliarde de dolari în următorii trei ani pentru a acoperi împrumuturile şi obligaţiunile contractate. Temerile investitorilor legate de situaţia celor cinci ţări au avut un impact negativ asupra pieţelor financiare, putând conduce la costuri mai ridicate în obţinerea de finanţare pentru state şi companii, transmite Reuters. Cele cinci ţări au de răscumpărat, în următorii trei ani, obligaţiuni de stat în valoare de 1.665 miliarde de dolari, titlurile emise de companii totalizând 988 miliarde de dolari, şi au de plătit împrumuturi de 200 miliarde de dolari. Grecia, forţată la măsuri extreme Statul elen, aflat în cea mai gravă situaţie dintre cele cinci ţări, se confruntă cu o gravă criză bugetară, care a destabilizat chiar şi euro. Datoria ţării este echivalentă cu 113% din produsul intern brut (PIB), mai mult decât dublu în raport cu limita de 60% din PIB acceptată în zona euro. Guvernul elen are ca obiectiv pentru acest an diminuarea cu patru puncte procentuale a deficitului bugetar, la 8,7% din PIB. Miniştrii de Finanţe europeni au sporit presiunile pentru ca Grecia să reducă deficitul bugetar şi au cerut ca, luna viitoare, guvernul elen să anunţe măsuri suplimentare, dacă va fi necesar. Pe de altă parte, guvernul grec cere UE să fie mai explicită în ceea ce priveşte modalitatea de sprijinire, „pentru a ajuta la reducerea costurilor împrumuturilor pentru această ţară“. „Dacă UE ar da indicaţii mai clare asupra mecanismului care va fi folosit, de urgenţă, pentru a ajuta Grecia, dobânzile la împrumuturi ar scădea, şi prin urmare nu ar mai fi nevoie de un ajutor“, a apreciat Papaconstantinou. „Financial Times Deutschland“: Marea Britanie, pe urmele Greciei Toate privirile sunt îndreptate asupra Greciei, însă situaţia bugetară a Marii Britanii este chiar mai proastă, iar o ameliorare nu se întrevede, ba dimpotrivă, atrage atenţia publicaţia „Financial Times Deutschland“. Pentru prima dată, Londra a înregistrat în ianuarie mai multe cheltuieli decât venituri, în condiţiile în care în mod tradiţional în această lună fiscul avea cele mai mari încasări. Pe lângă o scădere dramatică a veniturilor din impozite (cu 19,8%), şi nivelul îndatorării a crescut fulminant până la 59,9% din PIB, adică cu 10% mai mult decât în urmă cu un an. „Raportul dintre datorii şi produsul intern brut se înrăutăţeşte într-un ritm mult mai accelerat decât în Grecia, Spania, Portugalia şi Italia, iar deficitul de aproape 13% este printre cele mai mari din lume“, explică Bert Jansen, economist la BNP Paribas. Economiştii atrag atenţia că, fără măsuri serioase de economisire, Marea Britanie ar putea înregistra un nivel al datoriei publice de 200% din PIB. Potrivit unei analize comparative între cele mai mari 12 state puternic industrializate, doar Japonia ar sta mai prost decât Marea Britanie la capitolul îndatorare, cu o proporţie estimată de 300%, ţări precum Germania, Franţa, Grecia, Italia sau SUA stând considerabil mai bine decât Regatul Unit. Ce soluţii au britanicii Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional, Marea Britanie trebuie să facă în următorii ani economii de 13% din PIB, în cazul Greciei fiind vorba doar de nouă procente. Pentru o ameliorare a situaţiei bugetare nu este însă nevoie doar de economii, ci şi de majorarea veniturilor statului. Însă şi aici perspectivele nu sunt tocmai încurajatoare. Marea Britanie - „lanterna roşie“ a statelor G7 - abia a reuşit la sfârşitul anului trecut să iasă din recesiune. Economista Kate Barker de la Bank of England a avertizat însă că economia s-ar putea contracta din nou în primul trimestru al acestui an. În aceste condiţii, britanicilor nu le-ar mai rămâne decât o soluţie: „o depreciere a monedei ar fi calea cel mai puţin dureroasă pentru a putea schimba ceva în actuala situaţie dificilă“, consideră Jansen. Ţările central şi est-europene, mai puţin îndatorate decât cele vestice Nivelul de îndatorare al statelor din Europa de Est este încă relativ mic în comparaţie cu cel al statelor din Europa de Vest, scrie cotidianul austriac „Der Standard“. Potrivit estimărilor analistului de la Erste Group Juraj Kotian, datoriile de stat ale Ungariei, Cehiei, Poloniei, Slovaciei, României şi Croaţiei (totalizând o populaţie de circa 90 de milioane) se ridică la 347 miliarde de euro, adică doar cu puţin mai mult decât datoria de 300 miliarde de euro a Greciei, cu o populaţie de doar 11,17 milioane de locuitori. Cele mai mari datorii din zona euro le are Italia, respectiv 1.757 miliarde de euro. În pofida crizei, regiunea central şi est-europeană are un surplus de lichidităţi ce ar putea determina anul acesta o scădere a ratelor dobânzilor pentru împrumuturile guvernamentale. În cazul României se estimează o scădere a dobânzii cu 1,5 puncte procentuale, până la 6,5%, apreciază Kotian. În plus, analistul se aşteaptă ca, în contextul în care creditarea este încă relativ scăzută, băncile din Europa de Est să investească mai mult în obligaţiuni de stat.