Criză de lucrători, deși sunt 2,5 milioane de români inactivi

Peste două milioane de persoane sunt inactive, iar încă 500.000 sunt înregistrate ca șomeri. Numărul mare al românilor care nu muncesc este paradoxal pentru o țară în care mediul economic se plânge de lipsa forței de muncă, potrivit unui studiu prezentat de Confederaţia Patronală Concordia. Dacă România nu rezolvă problema deficitului forţei de muncă, se va „gripa din punctul de vedere al creşterii economice”.

Confederaţia Patronală Concordia a prezentat, marți, un studiu referitor la piaţa muncii din România, potrivit căruia, la sfârşitul anului 2021, 2.412.290 de români erau inactivi, adică erau în întreţinerea altor persoane sau a statului sau se întreţineau din alte venituri (chirii, dobânzi etc.). Raportat la perioada analizată, unei persoane ocupate îi reveneau 1,46 persoane inactive plus şomeri.

„Credem că pentru politici publice eficace avem nevoie să ştim de la ce date pornim, cu atât mai mult în contextul post-pandemie. Datele sunt îngrijorătoare, întrucât avem peste două milioane de persoane inactive. Care este planul nostru, al României, pentru a integra aceste două milioane de persoane pe piaţa muncii? (…) Eu cred că o mare parte din acești oameni nu sunt inactivi. Nu sunt, de fapt, aici. Din câte putem să ne dăm noi seama, mulţi fie sunt sezonieri, alţii lucrează în alte ţări UE şi vin înapoi să facă munci agricole, fie au actele în continuare în România, dar în realitate dacă îi cauţi la adresă nu o să-i găseşti”, a declarat, în conferinţa de presă prilejuită de prezentarea studiului „Analiza pieţei muncii în România”, Radu Burnete, director executiv al Confederaţiei Patronale Concordia.

Acesta este de părere că dacă România nu rezolvă problema deficitului forţei de muncă, creşterea economică va avea de suferit.

„În economia românească, în ciuda unor mituri pe care noi le mai vedem, că ne-am vândut industria, că nu mai producem nimic etc., valoarea adăugată a crescut în ultimii 20 de ani şi va continua să crească. Unde simţim că avem o problemă şi o frână masivă e în această zonă a pieţei muncii. (...) Dacă nu rezolvăm această problemă, riscăm să ne gripăm din punctul de vedere al creşterii economice”, a subliniat Burnete, citat de Agerpres. 

Studiul mai evidenţiază că rata de angajare în grupa de vârstă 20-34 de ani a celor care au absolvit cu 1-3 ani înainte este de doar 70%, a treia cea mai scăzută din UE. 

În ceea ce privește salarizarea, cel mai bine plătit angajat este bărbat și lucrează în sectorul IT&C, în timp ce la polul opus se află un salariat din domeniul HoReCa, din Teleorman. La nivel regional, un salariat câştigă, în medie, cu 40% mai mult faţă de media naţională dacă este angajat în regiunea Bucureşti-Ilfov, iar cel mai scăzut nivel salarial este în Teleorman, cu 24,5% mai puţin decât media naţională. (C. Z.)