Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Criză de pescari în Dobrogea
Veniturile mici obţinute din pescuit şi lipsa continuităţii acestei activităţi îi determină pe tot mai mulţi pescari din Dobrogea să renunţe la activitatea lor tradiţională şi să plece să muncească în străinătate. Ca urmare, societățile comerciale sau asociațiile din zonă sunt nevoite să angajeze pescari din Bulgaria şi Turcia.
„Nu ai cum să supravieţuieşti ca pescar comercial, mai ales în perioada asta. Peştele are valoare foarte mică şi nu-ţi ajung banii”, a declarat, pentru Agerpres, un pescar din Jurilovca, Valeri Zuda, care trăiește, însă, nu din pescuit, ci din pensia pe care o are după munca pe platformele petroliere. El susține că în Jurilovca numărul pescarilor a ajuns la 15% din cel de acum câteva zeci de ani, după ce oamenii au plecat în Scoția sau Irlanda.
Potrivit localnicilor, decăderea pescuitului în Jurilovca s-a înregistrat după anul 2004, când pescarilor li s-a impus să devină persoane fizice autorizate pentru a-şi putea desfăşura legal activitatea, dar și din cauza colmatării canalelor care a lăsat apele fără pește.
În satul Sinoe, din apropiere, asociaţia „Grindul lupilor” mai are doar 30 din cei aproape 200 de pescari pe care îi număra acum 10 ani, iar preşedintele asociaţiei, Eugen Drăgoi, dă vina pe faptul că Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării nu mai emite autorizaţii pentru societăţi comerciale, aşa încât activitatea trebuie întreruptă în fiecare an, din decembrie până în aprilie-mai, când începe pescuitul la mare.
„Pescarii disponibilizaţi au plecat în alte ţări unde au găsit de lucru”, a declarat Drăgoi, potrivit Agerpres. În lipsa lucrătorilor români, pe cele şapte nave ale asociației sunt angajați acum bulgari și turci. (C. Z.)