Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Criza din Kosovo pune Uniunea Europeană în dificultate
▲ Demonstraţiile de la Belgrad îngrijorează Occidentul ▲ UE se confruntă acum şi cu separatismul sârbilor din Bosnia ▲ Bruxelles este ameninţat pentru prima dată, cu armele, de Moscova ▲
Independenţa kosovarilor provoacă un şir periculos de violenţe, care ar putea escalada în săptămânile următoare. Marea demonstraţie de la Belgrad s-a transformat în confruntări de stradă, veteranii de război asaltează graniţa Kosovo, iar sârbii bosniaci cer un referendum. În plus, Rusia devine mai ameninţătoare ca oricând. Sârbii bosniaci vor independenţa de Bosnia Fenomenul Kosovo a început să producă efectul de domino în fosta Iugoslavie. Parlamentul Republicii Srpska, entitatea sârbă din componenţa Bosniei-Herzegovina, a proclamat joi seară dreptul la independenţă, pe baza a ceea ce sârbii au numit „precedentul Kosovo“. Autorităţile de la Banja Luka ar urma, astfel, să organizeze un referendum pe această temă. Rezoluţia privind dreptul la independenţă a fost adoptată de deputaţii sârbi bosniaci cu o majoritate zdrobitoare de voturi. „Dacă un număr semnificativ de membri ONU, în special dintre statele Uniunii Europene, recunosc independenţa Kosovo, Adunarea (Republicii Sârbe) consideră că e vorba de un precedent în recunoaşterea dreptului la autodeterminare, inclusiv dreptul la secesiune“, afirmă textul rezoluţiei. Bosnia-Herzegovina este formată, după sfârşitul războiului interetnic dintre 1992 şi 1995, din Republica Sârbă şi Federaţia Croato-Musulmană. Cele două entităţi au instituţii statale proprii, autorităţile federale de la Sarajevo fiind, de fapt, foarte fragile. Analogia dintre cazul Kosovo şi Republica Srpksa, invocată de Parlamentul de la Banja Luka, a fost respinsă imediat de comunitatea internaţională. Înaltul reprezentant al Uniunii Europene în Bosnia a calificat ca iresponsabile apelurile politicienilor din Republica Srpska şi a declarat că integritatea teritorială a Bosniei nu poate fi nicidecum pusă la îndoială. UE condamnă incidentele de la Belgrad „Violenţele comise joi seară la Belgrad pentru a protesta contra independenţei Kosovo sunt total inacceptabile“, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomatului şef al UE Javier Solana, apelând la calm şi la reţinere. Aceasta a fost prima condamnare venită de la Uniunea Europeană a violenţelor de joi seară la Belgrad, după manifestaţia masivă contra independenţei Kosovo şi incendierea ambasadei Statelor Unite. Mai mulţi extremişti, desprinşi din demonstraţia paşnică, încheiată seara, au pătruns în incinta clădirii ambasadei americane, de unde au smuls stema şi au arborat un steag sârbesc. Cabina de pază de la intrarea în ambasadă şi câteva încăperi ale ambasadei au fost incendiate. Autorităţile au trimis în zonă zeci de poliţişti şi mai multe vehicule de intervenţie pentru îndepărtarea turbulenţilor, membri ai galeriilor de fotbal locale. Între timp, veteranii de război, care s-au deplasat spre graniţa cu Kosovo pentru a protesta, au fost blocaţi de forţele NATO, situaţia rămânând însă tensionată în zonă. Rusia ameninţă Enervată de manevrele SUA şi UE în regiune, reprezentantul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a ameninţat ieri, într-o videoconferinţă, că Moscova ar putea „utiliza forţa“, dacă Alianţa Nord-Atlantică sau Uniunea Europeană „sfidează“ Organizaţia Naţiunilor Unite în problema Kosovo. „Dacă astăzi Uniunea Europeană adoptă o poziţie unită sau dacă NATO îşi depăşeşte mandatul în Kosovo, aceste organizaţii vor sfida ONU, iar atunci şi noi, la rândul nostru, vom pleca de la faptul că trebuie să utilizăm o forţă brutală, numită forţa armată, pentru a fi respectaţi“, a declarat Rogozin. Acesta a adăugat că Rusia este preocupată de posibilitatea apariţiei unei prezenţe militare străine în Kosovo. „N-avem nici o îndoială că, într-un viitor apropiat, în Kosovo vor apărea baze militare ale NATO“, a adăugat el. De asemenea, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut reluarea discuţiilor internaţionale despre independenţa Kosovo, atrâgând atenţia occidentalilor despre responsabilitatea lor morală în violenţele de la Belgrad.