Criza din ţară îi determină pe români să rămână în Spania

▲ Criza economică şi speranţa unui viitor mai bun în Spania amână revenirea acasă a românilor, scria luni publicaţia spaniolă „ADN“, apreciind că tendinţa este vizibilă pentru că şi în România criza aduce şomaj, salarii mai mici şi, în plus, unele instituţii supuse instabilităţii politice ▲ Pentru mulţi dintre românii care ar vrea să revină, salariile mici din România (venitul minim este de aproximativ 250 de euro) şi convingerea că în Spania există mai multe şanse de a-şi soluţiona problemele sunt motivele care îi fac să nu plece încă ▲

România se află de mai multe luni în criză, fără Guvern, însă pare că nimănui nu-i pasă foarte tare, scrie şi cotidianul „ABC“ în ediţia sa digitală. În lipsa unui acord cu opoziţia, Guvernul destituit va continua să-şi facă treaba în interimat, până la alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie, apreciază sursa citată. „Italia îşi schimba Guvernul la fiecare şase luni, în anii â90, şi nimeni nu-i punea la îndoială solvenţa democratică“, semnalează secretarul de stat pentru Europa, Bogdan Mazuru. „Rău este că acum, crizei politice i se alătură cea economică“, mai spune el. Statul român se apropie de faliment, iar investiţiile străine au scăzut cu 50% anul acesta; drept urmare, este greu să se profite de enormele oportunităţi de cofinanţare oferite de Bruxelles. „Este drept că avem mulţi bani comunitari, însă nu reuşim să-i accesăm din lipsa pregătirii administraţiei şi infrastructurii noastre“, se scuză Mazuru, potrivit ABC.es.

În acest context, românii nu revin acasă deocamdată - deşi, potrivit sociologului Dumitru Sandu, 30% dintre aceştia o vor face în următorii 5 ani. Jurnaliştii spanioli de la ADN au luat însă exemplul românului Sorin Simion, care a revenit acasă din mai, după cinsprezece ani petrecuţi în Castellon. „Ideea de a reveni a fost mereu prezentă“, din ziua în care a plecat din satul din apropierea Bucureştiului, spune el. Acum în România, Sorin Simion este aproape de familie, însă câştigă 250 de euro pe lună şi, de curând, a primit o ofertă tentantă din Castellon, astfel că se gândeşte la revenirea în Spania. El vrea ca toţi compatrioţii lui să le ofere copiilor ce este mai bun, „fie aici, fie acolo“.

În cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii spanioli, profesorul Sandu a amintit că în Spania se află 30% dintre toţi românii care şi-au schimat reşedinţa - aproximativ 730.000, potrivit Institutului spaniol de statistică. Pentru mulţi dintre românii care ar vrea să revină, salariile mici din România (venitul minim este de aproximativ 250 de euro) şi convingerea că în Spania există mai multe şanse de a-şi soluţiona problemele sunt motivele care îi fac să nu plece încă.

Românii imigranţi nu au încredere în instituţiile statului

„Aproape toate familiile de români care locuiesc în Spania au copii la şcoală, este greu pentru un copil să se reintegreze în sistemul românesc de educaţie. Şi mai au şi creditele şi ipotecile contractate“, crede Sorin Simion. Mai mult, românii apreciază şi cum merg lucrurile în Spania, cum funcţionează instituţiile şi educaţia - aspecte care le cer mai mult pentru a se adapta într-o ţară care s-a schimbat mult în bine, însă unde „sistemul este acelaşi“, cu un Executiv care face „puţine pentru popor“ şi în care există prea multe interese personale. „Sistemul nostru politic este construit în aşa fel încât nu putem avea stabilitate politică“, consideră Ioan Stanomir, de la Institutul de cercetări politice. „În România, toate conflictele politice sfârşesc prin a fi personale“, atrage el atenţia, apreciind că actualul sistem de echilibru între preşedinte şi Parlament nu poate aduce stabilitate politică. Pentru un sistem mai bun, precum cel american, crede Stanomir, ar fi nevoie de descentralizare şi transparenţă, în condiţiile în care partidele încă îşi mai menţin mecanismele interne din epoca comunistă.

Stanomir nu crede însă că emigraţia economică, aducând mai bunele practici din Occident, va fi neapărat generatoare de democraţie, odată cu revenirea în ţară. Cei care o pot face sunt profesioniştii calificaţi, care însă pleacă şi nu mai revin.

Executivul ar fi pus în dificultate dacă românii s-ar întoarce masiv în ţară

Deşi România a ajuns să aibă în 2008 o creştere de peste 9% din PIB, mai scrie publicaţia citată, şi o rată a şomajului aproape de zero în unele zone, iar Guvernul a adoptat măsuri pentru revenirea emigranţilor, situaţia s-a schimbat acum, „revenirea masivă a românilor urmând să complice planurile Executivului“, apreciază Simion.

La Agenţia română pentru ocuparea forţei de muncă, autorităţile române nici nu vor să audă de revenire. „Nu suntem din Nicaragua, suntem europeni“, protestează preşedintele Silviu Bian, amintind că România este în UE, iar cetăţenii ei se bucură de libertate de mişcare. El insistă asupra „alegerii personale“ a acestora, de a ieşi ori intra în ţara lor atunci când doresc. „Nu putem obliga pe nimeni să revină“, mai spune el, recunoscând că românii din afară „contribuie şi ei la dezvoltare“ - 27% dintre remitenţele acestora venind din Spania, potrivit studiului profesorului Sandu.