Criza Kosovo provoacă dispute la Bucureşti

▲ Criza din Kosovo aprinde disputele politice de la Bucureşti ▲ UDMR vrea recunoaşterea independenţei Priştinei, iritând partidele româneşti ▲ Pe plan internaţional, Serbia mai este susţinută de Rusia, Spania, Cipru şi Grecia ▲

Deşi marile puteri europene şi Statele Unite recunosc treptat independenţa Kosovo, legalitatea acestei decizii este dubioasă. Printre cei care contestă valabilitatea acestui act se numără autorităţile de la Bucureşti. UDMR face însă notă distinctă, provocând dispute politice cu caracter naţionalist.

România nu vrea să ştie de Kosovo

Parlamentul României a adoptat, luni, cu 357 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă şi nici o abţinere, declaraţia politică de nerecunoaştere a independenţei Kosovo, Legislativul susţinând astfel poziţia preşedinţiei şi a guvernului român. Voturile împotrivă au aparţinut deputaţilor şi senatorilor UDMR, care au fost huiduiţi de colegii lor de Parlament. Parlamentul României afirmă că nu recunoaşte declararea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo, pentru că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea noii entităţi.

Decizia forului legislativ a fost precedată de o consultare a preşedintelui Băsescu cu partidele politice. Formaţiunile româneşti au făcut front comun pentru a protesta contra ruperii Serbiei, PRM cerând chiar premierului să scoată UDMR de la guvernare.

Între timp, Traian Băsescu a anunţat că activitatea biroului diplomatic românesc de la Priştina va înceta, odată cu refuzul României de a recunoaşte declararea unilaterală a independenţei Kosovo.

UDMR cere recunoaşterea urgentă a Kosovo

Contrar declaraţiilor oficiale, adoptate de autorităţile române, UDMR insistă ca ţara noastră să recunoască urgent independenţa Kosovo. Într-o conferinţă de presă ţinută luni, preşedintele formaţiunii, Marko Bela, a subliniat faptul că în Parlamentul României există o serie de iniţiative legislative, menite să îngrădească drepturile minorităţilor. „Problema recunoaşterii independenţei Kosovo nu ar trebui să fie o surpriză. După cum ştiti, foarte multe state au declarat că vor recunoaşte acest lucru şi ştim că şi România ar trebui să recunoască cât mai repede noul stat independent. În această privinţă, celelalte partide nu sunt de acord cu noi“, a declarat Marko Bela.

În plus, liderul maghiar l-a atacat şi pe şeful statului. „Aş vrea să subliniez un fenomen îngrijorător în politica românească. Nici preşedintele ţării nu respectă legea minorităţilor. Iniţierea unui sistem electoral care să priveze maghiarii din România de o reprezentare proporţională în Parlament este o iniţiativă iresponsabilă“, a explicat Marko Bela, nemulţumit că maghiarii sunt dezavantajaţi de votul uninominal.

George Bush a recunoscut oficial independenţa

În vreme ce partidele româneşti se duelează în declaraţii naţionaliste, preşedintele Statelor Unite, George W. Bush, a recunoscut oficial independenţa Kosovo şi a precizat că ţara sa va stabili în curând relaţii diplomatice cu Priştina. Bush, aflat la Dar es Salaam, în cadrul unui turneu în Africa, a spus că acest nou statut al provinciei sârbe va aduce pacea în Balcani. „Istoria va dovedi că a fost o mişcare corectă, care va aduce pace în Balcani. Statele Unite sprijină acest demers, pentru că eu cred că va aduce pacea“, a declarat Bush.

Într-o replică, Serbia a ordonat ambasadorului său la Washington să părăsească de urgenţă SUA, şi a cerut ambasadorului american la Belgrad să-şi întrerupă imediat misiunea. Potrivit guvernului sârb, aceasta este prima măsură urgentă a guvernului care va fi aplicată tuturor ţărilor care recunosc independenţa unilaterală a Kosovo. Decizia americană de a recunoaşte formal Kosovo „nu poate face din acest fals stat, un stat veritabil, dar ea arată lumii întregi adevăratul chip violent al politicii în forţă a SUA“, a declarat premierul Vojislav Kostunica, în cursul unei sesiuni a Parlamentului convocată de urgenţă.

Majoritatea ţărilor UE întorc spatele Serbiei

Confruntată cu o adevărată furtună diplomatică, Uniunea Europeană a decis să lase fiecare stat membru să hotărască în ce fel va trata chestiunea Kosovo. Miniştrii de externe ai Uniunii au anunţat la Bruxelles, potrivit unei declaraţii comune publicate la finalul negocierilor, că acesta este un caz unic, iar el nu va stabili un precedent. Deja, Marea Britanie, Germania Franţa şi Italia au anunţat că vor recunoaşte independenţa Kosovo. Într-o declaraţie cinică, un secretar de stat din Ministerul de Externe francez a apreciat că în ciuda acestei situaţii, Serbia ar putea adera la UE în următorii 5-10 ani.

Pe lângă acestea, alte state membre ale Uniunii Europene au anunţat că vor recunoaşte independenţa Kosovo. Printre ele se numără Bulgaria, Belgia, Austria, ţările baltice, Polonia, Finlanda sau Danemarca. Acest lucru nu este însă acceptat de alte state, care consideră acest act o încălcare flagrantă a dreptului internaţional.

Cine se opune

Ciprul nu va recunoaşte „niciodată“ independenţa provinciei sârbe Kosovo, care este „nulă din punct de vedere juridic“, a declarat luni, la Bruxelles, ministrul cipriot de Externe, Erato Kozakou-Marcoulli.

Guvernul cipriot se teme că scindarea provinciei sârbe, unde majoritatea populaţiei o reprezintă etnicii albanezi, va reprezenta un precedent pentru nordul Ciprului, unde autoproclamata Republică Turcă a Ciprului de Nord este recunoscută doar de Ankara. Grecia şi Rusia sunt, de asemenea, împotriva noului statut al Kosovo.

„Slovacia nu vede o cale de a recunoaşte Kosovo“, a declarat şi Jan Kubis, ministrul său de Externe. Slovacia, unde trăieşte o minoritate considerabilă de etnici maghiari, se teme că demersul Kosovo va alimenta tensiuni etnice pe teritoriul său. O poziţie asemănătoare are şi guvernul de la Madrid, confruntat cu separatismul basc.