Criză majoră de medici în mediul rural

În România mai sunt 57.000 de medici, adică 1 la 345 de pacienți, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Este pentru prima dată când datele oficiale confirmă exodul masiv al medicilor, produs în ultimii 10 ani. Criza de personal medical este dramatică în orașele mici și în zonele rurale, lucru confirmat de ministrul sănătății.

O radiografie a sistemului sanitar se conturează din cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS) și arată că în România sunt, la acest moment, 57.300 medici, 16.400 stomatologi, 570 de spitale și peste 40.000 de cabinete medicale, cele mai multe fiind în orașe. Situația din mediul rural este dramatică, în condițiile în care aici există un singur cabinet medical independent la 25.000 de locuitori. Numărul total de cabinete medicale de specialitate pentru toată populația rurală a României este de doar 381, în timp ce populația urbană beneficiază de 10.400 de astfel de cabinete medicale.

Situația a fost confirmată chiar de către ministrul sănătății, Florian Bodog, în urmă cu două luni, la o emisiune televizată, când a recunoscut că există un deficit major de personal medical: „România este confruntată cu o criză a medicilor, mai ales în orașele care nu sunt centre universitare, în orașele mici, în spitalele mici avem probleme”.
Potrivit datelor INS, preluate de Agerpres, sistemul de sănătate public şi privat şi-a desfăşurat activitatea, în 2016, în peste 60.000 de unităţi sanitare, din care 49.000 de unităţi sanitare în mediul urban şi 11.000 în mediul rural. Reţeaua sanitară a dispus în perioada analizată de aproximativ 570 de spitale, 470 de ambulatorii de specialitate, o reţea de 6.300 laboratoare medicale şi laboratoare de tehnică dentară, peste 40.000 de cabinete medicale şi 9.500 de farmacii.

Diferențele dintre sat și oraș sunt mari atunci când vine vorba de numărul de medici de familie, dar și în ceea ce privește accesul la cabinete particulare sau la medici specialiști. Potrivit aceleiași statistici, cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban, 6.700 cabinete comparativ cu 4.600 cabinete în mediul rural, iar în mediul rural, unui cabinet de medicină de familie i-au revenit de 1,3 ori mai mulţi locuitori (aparţinând populaţiei rezidente), comparativ cu un cabinet din mediul urban.

În timp ce în mediul urban au funcţionat 10.400 de cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 27,2 ori mai mic, respectiv, de numai 381 de cabinete. În consecinţă, numărul de locuitori ce a revenit unui cabinet medical independent de specialitate a fost de 23,4 ori mai mare în mediul rural, faţă de mediul urban. Tot anul trecut, la 10.000 locuitori în mediul rural au revenit numai 0,4 cabinete medicale independente de specialitate comparativ cu 9,8 cabinete în mediul urban.

„În anul 2016, discrepanţele pe medii de rezidenţă privind asigurarea populaţiei cu personal medical sunt evidenţiate de numărul mai mare de locuitori care au revenit unui cadru medico-sanitar, astfel: în mediul rural au revenit de 7,9 ori mai mulţi locuitori unui medic, de 6,1 ori mai mulţi locuitori unui medic dentist şi de 4,0 ori mai mulţi locuitori unui farmacist, faţă de mediul urban”, se arată în datele INS.

Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană (UE), România ocupă penultimul loc atunci când vine vorba de numărul de medici raportat la populaţia ţării, după cum reiese din ultimul raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Potrivit acesteia, în țara noastră există 2,5 medici la mia de locuitori, sub media europeană de 3,4 şi sub nivelul altor ţări din UE, cum sunt Franţa, Germania, Spania şi Italia. Mai jos decât ţara noastră la acest capitol stă Polonia, cu 2,2 medici la o mie de locuitori.