Criza opreşte extinderea UE în Balcani

"Ţările din Balcanii Occidentali aşteaptă fără iluzii evaluările pe care Comisia Europeană (CE) le va prezenta, mâine, în ceea ce priveşte perspectivele lor

de aderare, realizând că, în aceste vremuri de furtună economică, prioritatea UE nu este extinderea.

Dificultăţile politice specifice fiecărei ţări în parte contribuie la reticenţa din regiune faţă de o eventuală aderare la Uniunea Europeană, însoţită în mai multe ţări, precum Serbia şi Muntenegru, de o scădere sensibilă în sondaje a opiniilor favorabile aderării, relatează AFP într-un amplu comentariu. "Liderii sârbi, încă entuziaşti după arestarea ultimilor doi fugari căutaţi de justiţia internaţională, Ratko Mladic şi Goran Hadzic, au trebuit să-şi reducă ambiţiile. Ei au renunţat la pretenţia privind avansarea unei date concrete pentru deschiderea negocierilor de aderare şi speră acum numai la acordarea statutului de ţară candidată, însă ştiu că şi acesta este pus sub semnul îndoielii de unele state ale UE, precum Germania, care cer din partea Belgradului o normalizare hotărâtă a relaţiilor cu Kosovo. Acest lucru pare însă a fi departe, din cauza tensiunilor din nordul Kosovo, unde sârbii sunt majoritari", notează AFP.

Macedonia, "eterna candidată la UE"

În Albania şi Bosnia-Herţegovina, două ţări în situaţie de blocaj politic total, predomină deziluzia. Albania aspiră la statutul de stat candidat, dar este dificil să primească o veste bună de la Bruxelles, în condiţiile în care nu a ieşit încă din interminabila criză politică dintre putere şi opoziţie, care contestă rezultatele alegerilor din iunie 2009. În Bosnia, care aspiră şi ea la statutul de ţară candidată, situaţia este de asemenea blocată. De la alegerile din octombrie 2010, liderii musulmani, croaţi şi sârbi nu au ajuns încă la un acord asupra compoziţiei unui guvern central. Macedonia, eternă candidată la UE din 2005, speră la o dată pentru deschiderea negocierilor de aderare, chiar dacă diferendul cu Grecia asupra numelui "Macedonia" este în continuare într-un punct mort.

Numai Muntenegru şi Croaţia sunt mai liniştite. Primul stat, candidat din 2010, speră să înceapă negocierile de aderare. La rândul său, Zagrebul mizează pe aderarea la UE în iulie 2013.

Din punctul de vedere al analistului sârb Ivan Vejvoda, din cadrul German Marshall Fund, importantă este "menţinerea mişcării de extindere, cât de modestă ar fi, pentru favorizarea reformelor". "Dar, în orice caz, după aderarea Croaţiei, vor trece cel puţin şase ani, înainte ca o altă ţară să se apropie de Uniunea Europeană", consideră analistul.