Criză umanitară și politică la granița de est a Uniunii Europene

Mii de migranți, cei mai mulți fiind kurzi proveniți din Siria și Irak, au forțat în ultimele zile graniţa dintre Belarus şi Polonia, încercând să pătrundă în UE. Comisia Europeană îl acuză pe preşedintele Aleksandr Lukaşenko de orchestrarea „în stil gangsteresc” a sosirilor de migranţi la frontiera Belarusului cu UE, ca represalii faţă de sancţiunile europene împotriva Belarusului după reprimarea mişcării de opoziţie din această țară. 

Peste 30.000 de migranţi veniţi din Orientul Mijlociu, Afganistan şi Africa au încercat de la începutul anului să intre în UE venind dinspre Belarus. Forţele de ordine poloneze au reuşit să împiedice pătrunderile, dar se aşteaptă la noi confruntări cu migranţii.

UE acuză autorităţile de la Minsk că organizează încă din luna iunie zboruri pentru a aduce migranţi în Belarus și le facilitează transportul către pădurile de la granița cu UE, unde îi ține apoi blocaţi. Bruxelles-ul denunţă astfel „un atac hibrid, brutal, violent şi josnic” condus de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko ca răzbunare pentru sancţiunile primite.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, regimul Lukaşenko „atrage” aceşti migranţi prin intermediul ambasadelor, oferindu-le vize şi organizându-le apoi transportul până la frontiera UE. Cel puțin 20 de ţări, printre care Rusia, sunt posibil implicate în organizarea zborurilor cu migranţi către Belarus, susține Executivul comunitar. 

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a acuzat fără ocolişuri Rusia că se află în spatele acestei crize. „Lukaşenko este executantul ultimului atac, dar acest atac are un comanditar care se află la Moscova şi acest comanditar este preşedintele Putin”, a afirmat Morawiecki la o şedinţă de urgenţă a parlamentului polonez. 

Rusia a negat vehement acest lucru prin vocea ambasadorului Rusiei la ONU, Dmitri Polyan­ski.

Migranţii „sunt persoane care au venit legal în Belarus şi caută să ajungă în ţări europene, în special în Germania”, a spus el, înaintea reuniunii de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, unde șapte țări au con­dam­nat Belarusul pentru „instrumentalizarea orchestrată a unor fiinţe umane” cu „obiectivul de a destabiliza ţările vecine şi frontiera externă a UE şi de a distrage atenţia de la propriile încălcări ale drepturilor omului”.

Lukaşenko nu neagă legăturile strânse cu Rusia. El a recunoscut că i-a cerut sprijin militar lui Vladimir Putin, care a și trimis bombardiere în patrulare, deoarece la granița țării sale sunt „mişcări de trupe ale NATO şi ale Poloniei”.

În același timp, președintele belarus ameninţă și cu oprirea gazoductului Yamal-Europe, care traversează Belarus şi livrează gaz rusesc pentru europeni. „Încălzim Europa, iar ei continuă să ne ameninţe că vor închide graniţa. Ce-ar fi dacă am opri noi gazul natural acolo?”, a declarat el, potrivit Reuters. (C. Z.)