Cum își gestionează tinerii banii

Tinerii sunt atraşi de instru­mentele financiare moderne, dar nu au suficiente cunoş­tinţe care să le permită înţelegerea acestora, relevă un studiu recent. Statisticile cu privire la educaţia finan­ciară a românilor sunt îngrijorătoare. România se află pe ultimul loc între statele Uniunii Europene (UE) în ceea ce priveşte educaţia financiară şi pe locul 144 într-un clasament global cu 147 de ţări.

Criza economică din ultimii ani, cazurile dramatice ale românilor care au luat credite în franci elveţieni şi duc acum povara unor rate lunare supradimensionate au readus în atenţia bancherilor tema educaţiei financiare şi a gestionării finanţelor personale. În majoritatea ţărilor dezvoltate, educaţia financiară a adolescenţilor este o prioritate. Tinerii sunt învăţaţi în şcoală ce înseamnă bugetul, cum să-şi planifice cheltuielile pentru a nu avea o balanţă negativă, cum să nu intre în capcana cărţilor de credit.

România nu stă deloc bine la acest capitol, ocupând ultimul loc în UE, respectiv locul 144, din 147 de țări, într-un clasament global privind nivelul de educaţie financiară.

Datele unui studiu recent relevă că 92% dintre tinerii de 20-25 de ani din România sunt clienţi ai unei bănci. Jumătate dintre aceştia sunt angajaţi, iar 58% câştigă cel puţin 1.000 de lei, lucru care îi determină să-şi completeze veniturile cu ajutorul familiei (47%). Ponderea totală a celor care primesc bani de la familie, pe această grupă de vârstă, este însă mai mare, ajungând la 67%. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care, în cazul tuturor tinerilor de până în 25 de ani, educaţia financiară provine predominant din familie (80%), în timp ce şcoala deţine o pondere de numai 15%, relevă studiul „Percepţia tinerilor despre sistemul bancar din România”, realizat de BCR.

Tinerii conştientizează pe pielea lor lipsa cunoştinţelor financiare. În școli, abia de puțini ani s-au introdus câteva materii despre finanțe, dar sistemul de educaţie din România nu oferă o educaţie financiară reală. Pentru a afla mai multe informaţii care să le permită să fie independenţi financiar, tinerii merg pe cont propriu la cursuri ținute de specialiști. Este cazul lui Radu M., care este student la Facultatea de Agronomie şi în paralel frecventează un curs de business, pentru că vrea să înceapă o afacere cu drone în agricultură, potrivit site-ului tvr.ro.
Ţinând cont de această situaţie, reprezentanţii BNR, alături de băncile comerciale din România, susţin împreună introducerea obligatorie a disciplinei de educaţie financiară în şcoli, deşi paşii concreţi pentru realizarea acestui lucru sunt insesizabili.

În opinia consilierului Băncii Naționale a României (BNR), Adrian Vasilescu, lucrurile trebuie să înceapă de la școală. `Există un dicton care circulă în zilele noastre - O țară reprezintă în ochii lumii exact atât cât reprezintă educația în ochii ei“, a mai spus Vasilescu.

Studiul „Percepţia tinerilor despre sistemul bancar din România” a fost realizat la sfârşitul lunii august, fiind colectate 1.968 de chestionare valide.

Alte concluzii desprinse în urma acestui sondaj sunt: 71% dintre tineri şi-ar dori, ca soluţii ­inovatoare din partea unei bănci, autentificarea prin ­amprentă (71%), plata prin ­intermediul telefonului sau al ceasurilor inteligente în magazine şi restaurante (55%), plăţi de tip contact­less în maga­zine (37%).

În ceea ce priveşte sursa veniturilor, 74% încă mai primesc bani de la familie (ambele grupe de vârstă), iar 81% încasează aceste fonduri în numerar. Indiferent de sursă, banii sunt cheltuiţi, în principal, pe haine şi încălţăminte (82% în cazul grupei de vârstă 14-19 ani, 81% pentru 20-25 de ani), ieşiri în oraş sau nevoi personale de ­îngrijire.