Cum ne protejăm în caz de cutremur

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a lansat o campanie de informare în rândul populaţiei numită „Nu tremur la cutremur“ pentru a face cunoscut modul de comportare în cazul unui seism. Populaţia este sfătuită să aibă o trusă minimală de urgenţă care să conţină apă, alimente şi medicamente.

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) a lansat o campanie naţională de informare şi pregătire a populaţiei în cazul producerii unui seism puternic. Campania „Nu tremur la cutremur“ se va derula pe o perioadă nedeterminată şi include şapte spoturi video ce urmează să fie difuzate pe canalele media centrale şi locale. Filmuleţele prezintă diferite situaţii din care cetăţenii află ce trebuie să facă în cazul în care cutremurul îi surprinde într-un apartament de bloc, într-un supermarket, la şcoală, la serviciu sau pe stradă. Regulile care trebuie respectate pentru a spori şansele de supravieţuire sunt prezentate şi pe site-ul www.nutremurlacutremur.ro.

Specialiştii sfătuiesc populaţia să aibă un kit, o trusă minimală de urgenţă care să conţină apă, alimente, trusă de prim ajutor, documente, articole de supravieţuire (briceag, lanternă, fluier) şi medicamente. Secretarul de stat Raed Arafat a subliniat că recomandările făcute populaţiei în această campanie sunt cele care există şi pe plan internaţional. „Soluţiile noastre sunt cele optime, corecte, recomandate şi în Japonia, şi peste tot. Proviziile de alimente sunt recomandate a fi pentru 72 de ore. Important este să ai în casă aceste provizii, trebuie apă suficientă, 4 litri, dacă eşti bolnav cardiac, diabetic - să ai o rezervă de medicamente pentru o primă zi măcar“, a declarat Arafat.

Autorităţile pregătesc pentru următorii ani echipe speciale de căutare-salvare care să poată interveni într-o zonă afectată de cutremur, în 2015, şase astfel de echipe vor fi gata să intervină.

Campania de informare este cu atât mai utilă cu cât studiile IGSU au arătat că 80% din românii adulţi nu ştiu cum să reacţioneze în caz de cutremur, iar mulţi ar lua decizii care le-ar putea fi fatale sau ar încetini intervenţia salvatorilor. Studiul mai relevă că tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, care nu au trăit experienţa cutremurului din 1977, sunt mai puţin informaţi, iar cei mai mulţi nu şi-au pus niciodată problema să stabilească cu membrii familiei un loc de întâlnire, în condiţiile în care telefonia mobilă nu ar funcţiona o perioadă.

În cazul în care se declanşează un cutremur, cel mai important este ca populaţia să-şi păstreze calmul şi să încerce să se protejeze aşezându-se sub tocul uşii, sub o grindă, lângă un perete de rezistenţă sau, în poziţia ghemuit, să se aşeze sub un obiect solid cum este, de exemplu, o masă din lemn, birou, catedră etc. Persoanele care se află în interiorul unei clădiri pe timpul seismului sunt sfătuite să rămână pe loc, să evite zonele din apropierea ferestrelor, să nu fugă pe scări şi să nu utilizeze liftul. După cutremur, clădirile trebuie părăsite cu calm, folosind ca mijloc de protecţie deasupra capului fie un ghiozdan, cărţi groase, geantă, un scaun etc.

De asemenea, se vor verifica instalaţiile electrice, de gaze, apă şi canalizare, iar dacă se constată avarii, acestea vor fi închise. Telefoanele vor fi utilizate doar pentru a apela serviciile de urgenţă pentru a preveni blocarea liniilor telefonice, se va încerca scoaterea persoanelor blocate şi acordarea primului ajutor persoanelor rănite. (Oana Nistor)