Cum recunoaşteţi carnea de miel bună pentru consum

Consumatorii sunt sfătuiţi de medicii veterinari să achiziţioneze carnea de miel doar din spaţiile special amenajate în pieţe. În fiecare oraş din ţară, mieii sunt sacrificaţi fie în abatoare, fie într-un centru de tăiere amenajat la cererea autorităţilor locale. „Un miel bun de consum trebuie să aibă cel puţin 4 kilograme şi cel puţin 21 de zile de la fătare“, a susţinut dr. Gabriel Ciobanu, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Iaşi. În ceea ce priveşte preţurile, acestea variază, un miel în viu comercializându-se cu 10-12 lei/kilogram, în timp ce un kilogram de carne de miel poate ajunge, în supermarket, chiar la 30 de lei, în funcţie de provenienţă.

În fiecare an, în perioada premergătoare sărbătorii Paştilor, vânzările produselor alimentare tradiţionale cresc, comercializarea cărnii de miel fiind în topul preferinţelor consumatorilor. Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) recomandă cetăţenilor să cumpere produse alimentare tradiţionale numai din unităţi sau spaţii autorizate sanitar-veterinar. „În toate pieţele sunt amenajate spaţii speciale pentru comercializarea cărnii de miel, verificată de medicii veterinari astfel încât să nu existe nici un risc pentru sănătatea consumatorilor“, a declarat dr. Gabriel Ciobanu, purtătorul de cuvânt al DSVSA Iaşi.

Potrivit medicilor veterinari, un miel bun de consum trebuie să cântărescă cel puţin 4 kilograme în carcasă, însă cu cât este mai mare, de exemplu 12-14 kg, cu atât este mai propice consumului. „Un miel bun de consum trebuie să aibă cel puţin 4 kilograme, însă cu cât cântăreşte mai mult, cu atât carnea este mai gustoasă. Este strict interzisă sacrificarea pentru consum a mieilor cu vârsta sub 21 de zile“, subliniază Ciobanu, care a precizat că încă de la începutul săptămânii au demarat în judeţ controalele la nivelul fermelor şi abatoarelor.

Gospodarii pot sacrifica mieii potrivit tradiţiei, însă folosind asomatorul, autorităţile locale fiind responsabile de achiziţia sau închirierea unui asomator pe care-l vor pune la dispoziţia ciobanilor. De asemenea, medicii veterinari concesionari pot deţine astfel de instrumente, însă aceştia percep taxe pentru aceste ser-vicii, de 3 sau chiar 4 euro.

Apreciaţi vârsta mielului după culoarea rinichilor

Specialiştii ANSVSA au remis un comunicat pentru buna informare a consumatorilor în momentul achiziţiei de produse specifice sărbătorii pascale. Astfel, cetăţenii sunt sfătuiţi să consume doar carnea şi organele de miel care sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi poartă marca de sănătate. În ceea ce priveşte carnea provenită din sacrificările efectuate în locurile special amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor, aceasta va fi comercializată pe loc, imediat după sacrificare, examinare şi marcare. Carnea provenită de la ovinele sacrificate în gospodăriile populaţiei este destinată strict consumului propriu.

Potrivit medicilor veterinari, carnea imatură are un gust fad, este lipsită de arome, iar digestibilitatea este scăzută din cauza conţinutului scăzut de colagen. Cu puţină atenţie, consumatorii pot identifica mieii imaturi sau carnea de miel alterată, vârsta mieilor putându-se aprecia şi după culoarea rinichilor.

La mieii nou-născuţi, culoarea rinichilor este violet-albăstriu, la 8 zile este roşu-violaceu, iar la 15 zile este galben-verzui.

Mieii cu vârsta de 21 de zile şi mai mare, deci propice consumului, au rinichii de culoarea ţesutului muscular.

Potrivit specialiştilor, carnea de miel poate fi testată de consumatori chiar în momentul în care doresc să o cumpere. Carnea trebuie să fie elastică, iar în cazul în care este apăsată cu degetul, trebuie să revină la forma iniţială. Un alt element de siguranţă important este prezentat de suprafaţa şi mirosul cărnii. Nu în ultimul rând, carnea de miel trebuie să fie însoţită de ştampila de control sanitar-veterinar.

Preţuri mai mari pentru carnea din import

Carnea de miel este cu 50% mai scumpă decât ar trebui să fie în perioada Paştilor, din cauza taxelor care depăşesc 20% din valoarea produsului, potrivit Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Agricultură, Alimentaţie, Tutun, Domenii şi Servicii Conexe (AGROSTAR), informează NewsIn.

Procesatorii cumpără carnea de miel cu 8-10 lei pe kilogram, iar taxele de sacrificare impuse crescătorilor de oi de către procesatori (abatoare, puncte de tăiere sau carmangerii) ajung la aproximativ 18 lei/kg. Pe lângă aceste taxe, Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor aplică o taxă de 6 lei pe cap de animal.

Taxele depăşesc astfel 20% din valoarea cărnii de miel, crescătorii de ovine având pierderi foarte mari, din această cauză mulţi dintre ei abandonând activitatea. Aceste taxe cresc artificial preţul la aproximativ 20 de lei/kilogram de carne de miel pentru consumator, susţin sindicatele.

Consumatorul poate achiziţiona carne de miel în funcţie de banii pe care-i are în buzunar, de locul de unde-l cumpără şi de provenienţa cărnii. În cazul în care mielul se va cumpăra direct de la sursă, se scot din buzunar de la 8 până la 10-12 lei pe kilogramul de miel în carcasă. Carnea de miel achiziţionată din supermarket din import va scoate din buzunarul consumatorului chiar şi 30 de lei pe kilogram, în funcţie de calitate.

Atenţie şi la ouă

Un alt produs la mare căutare în această perioadă este oul, acestea fiind sigure consumului doar dacă au marcată data oua-tului şi sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară. Ouăle trebuie să fie depozitate şi comercializate în spaţii care asigură o temperatură corespunzătoare.

De asemenea, produsele din lapte trebuie să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs, data obţinerii, înscrise pe o etichetă ataşată pe ambalaj‚ cutia din plastic sau putina pentru brânzeturi, iar comercializarea trebuie să se facă în ambalaje de unică folosinţă, respectiv pungi din plastic sau hârtie cerată de uz alimentar. În ceea ce priveşte celelalte produse alimentare tradiţionale specifice, cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon etc. se pot comercializa doar în spaţii amenajate şi autorizate, sub controlul personalului de specialitate.

Cetăţenii au la dispoziţie un număr de telefon gratuit, 0800.826.787, la care pot semnala nereguli.

Nu vopsiţi ouăle cu cerneală tipografică!

În ceea ce priveşte achiziţia ouălor, cumpărătorii plătesc, în magazine, în medie, între 0,41-0,43 lei pentru un ou, cu circa 10 bani mai mult pe bucată faţă de preţul cu care vând producătorii, care comercializează ouăle cu circa 0,32 de lei. „La poarta fermei, în prezent, ouăle de calitatea întâi se vând cu 0,27 lei, fără TVA, şi nu sunt perspective să se mai scumpească până la perioada sărbătorilor de Paşti“, a declarat Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România.

Este aşteptat însă ca preţul ouălor să crească, în pieţe, chiar şi până la 60-70 de bani.

Pentru vopsirea ouălor sunt recomandate „vopselele“ care garantează sănătatea consumatorilor şi care sunt cumpărate de la distribuitorii autorizaţi şi nu de la cei ambulanţi, de la fiecare colţ de stradă. Vopseaua tipografică este una dintre cele mai nerecomandate produse pentru vopsitul ouălor de Paşti, acest tip de vopsea conţinând metale grele, cum ar fi oxizii de plumb, foarte dăunătoare organismului uman.

Potrivit Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, vopseaua de ouă trebuie să se integreze în coloranţii admişi de lege incluşi în ordinul nr. 438 privind aditivii alimentari.

Ouăle trebuie depozitate în cofraje sau lăzi, în spaţii răcoroase, fără miros străin, la o temperatură maximă de 14 grade Celsius. Potrivit ANPC, albuşul oului trebuie să fie de o consistenţă densă, transparent, iar gălbenuşul semi-globulos şi bine delimitat de albuş.