Cum se obține compostul pentru grădina de legume

Compostul este cel mai roditor pământ pentru grădină. Nu este dificil de obţinut, este natural şi mult mai ieftin decât orice îngrăşământ de pe piaţă.

Toţi agricultorii îşi doresc doar compost de cea mai bună calitate pentru legumele din grădină. Dar unii dintre ei nu ştiu încă cum ar putea obţine acest pământ, chiar în spatele casei şi fără prea mult efort. Fiind una dintre „armele” producătorilor care doresc să obțină o producție bună, dar și legume cu gust, compostul este utilizat şi de agricultorii care dețin mii de metri pătrați de solar.

Dacă substratul este nisipos, compostul acționează ca un burete și reține apa, în timp ce la solurile argiloase, compostul adaugă porozitate, protejând împotriva saturării de apă sau a întăririi pământului. Compostul este și cel care intermediază introducerea în sol a microbilor buni, bacterii sau ciuperci, asigurându-se habitatul perfect, ca mai apoi microorganismele să extragă şi să descompună sub­stan­țele nutritive și să le transfere către plante.

Procesul de descompunere a materiei prime din grămada de compost generează căldura şi această căldură poate fi folosită pentru a încălzi o seră pe timpul iernii. După ce procesul de descompunere se termină, pamântul rezultat poate fi folosit în sere subterane, straturi înalte, în grădina noastră de legume sau îl putem pune la pomii tineri, ajutându-i astfel să crească.
Folosind compost frecvent în grădină, o să observaţi că în timp nu o să mai săpaţi rândurile an de an, deoarece pământul va fi din ce în ce mai afânat.

Compostul nu este dificil de „preparat” și este un proces ce se poate face în orice gospodărie. Direct pe pământ - ca să faciliteze acțiunea viermilor, într-un spațiu protejat de vânt, delimitat după posibilități cu răchită, scânduri sau crengi, se adună frunzele căzute, iarba tunsă, bucăți de brazdă înierbată, buruieni, gunoi de păsări, resturi din bucătărie formate din coji și resturi de la legume, cenușă de lemn, moloz etc. Amestecul de „resturi” se combină cu gunoi de grajd provenit de la bovine sau ovine. Tot pentru acest proces, în grămadă se fac câteva găuri cu o țepușă, găuri prin care să pătrundă apa de ploaie sau cea din stropiri. Se lopătează periodic compostul pentru omogenizare, se amestecă cu praf de var stins, se umezește când începe să se usuce. După cel puțin 6-12 luni, până chiar după 2-3 ani în funcție de viteza de descompunere, se ciuruiește grămada de compost, iar partea mai măruntă poate fi folosită la legume și flori. Cealaltă parte, mai grosieră, poate fi folosită ca îngrășământ la culturile de porumb, cartofi şi grâu. Grămada de compost trebuie protejată de prea mult soare şi de prea multă ploaie, pentru a evita pericolul de uscare sau de suprasaturare cu apă. Reţineţi că întoarcerile frecvente şi aerarea sunt secretul unui compost bine făcut. Când construiţi grămada, udaţi fiecare strat, în aşa fel încât acestea să aibă suficientă apă. După patru zile aeraţi compostul întorcându-l, apoi întoarceţi la fiecare două zile până când compostul este gata. De obicei, e aplicat toamna, dar poate fi pus la fel de ușor și primăvara. Folosiţi cu încredere compostul la plantarea pomilor fructiferi, a arborilor şi arbuştilor ornamentali şi a plantelor decorative. Compostul mai intră în componenţa amestecurilor de pământ pentru ghivece sau a amestecurilor pentru producerea răsa­durilor.