Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Cum se vede de la Moscova un „compromis“ cu România în problema Basarabiei

Cum se vede de la Moscova un „compromis“ cu România în problema Basarabiei

Un articol de: Bogdan Cronţ - 28 Aug, 2009

▲ Publicaţia de opoziţie „Russki Obozrevatel“ afirmă, într-un articol citat de Agerpres, că un compromis între Moscova şi Bucureşti asupra Republicii Moldova este posibil şi încearcă să fixeze condiţiile pe care Rusia ar trebui să le pună părţii române ▲ În schimbul recunoaşterii de către Rusia a „intereselor româneşti“, Bucureştiul ar trebui să renunţe la „orice politică de integrare a Moldovei“ ▲ De asemenea, o eventuală aderare a Republicii Moldova la NATO „nici nu se pune în discuţie“, iar limba rusă ar trebui să se bucure de statutul de limbă de comunicare interetnică ▲

Publicaţia „Russki Obozrevatel“ încearcă să analizeze, într-unul dintre ultimele sale numere, dacă Moscova şi Bucureştiul ar putea să-şi recunoască reciproc interesele în regiune, pornind de la o recentă declaraţie a preşedintelui Traian Băsescu, făcută în timpul ultimei sale vizite în Republica Cehă. „În ceea ce priveşte interesele Moscovei în Republica Moldova, în mod categoric ele există, la fel cum există şi interesele României pentru cetăţenii Republicii Moldova“, a declarat preşedintele Băsescu la 17 iulie, într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă, cu sediul la Praga. „Indiferent de atitudinea noastră emotivă faţă de România şi ideologia panromânismului, nu ar fi înţelept de negat factorul românesc, precum şi interesele româneşti în Basarabia“, comentează jurnaliştii ruşi, indicând că, pentru partidele care pledează fie pentru „integrarea“ Moldovei în România, fie pentru orientarea Chişinăului către Bucureşti au votat la ultimele alegeri din Republica Moldova peste 40% din electorat. „Ba, mai mult, în Chişinău şi într-o serie de zone din centrul republicii, partidele proromâne au acumulat între 50% şi 63% din voturile electoratului“, notează aceeaşi publicaţie. „Este lipsit de sens a ignora toate aceste fapte, la fel cum nu se poate neglija nici tendinţa elitei intelectuale moldovene şi a studenţimii de a-şi numi limba drept limba română şi a studia în şcoli şi universităţi istoria românilor“, apreciază jurnaliştii ruşi.

Şi comuniştii au avut „rezultate uimitoare“

Pe de altă parte, mai scrie ziarul citat, votul acordat Partidului Comunist a reprezentat un fel de referendum nu doar pentru identitatea moldovenească, ci şi pentru credibilitatea Rusiei. Partidul Comunist al preşedintelui în exerciţiu Vladimir Voronin a beneficiat de sprijinul total al Preşedinţiei ruse, al premierului rus, al Ministerului rus de Externe şi al majorităţii facţiunilor parlamentare din Duma de Stat (camera inferioară a Parlamentului rus - n.r.). „Partidul Comuniştilor moldoveni a mobilizat la recentele alegeri parlamentare practic întregul electorat prorus. Rezultatul a fost uimitor: în oraşul Bălţi, în regiunea autonomă Găgăuzia, în regiuni din nordul şi sudul ţării, comuniştii au acumulat 80% din voturi, iar în unele sate de ruşi de rit vechi şi găgăuzi chiar 90%“, indică publicaţia menţionată. Potrivit „Russki Obozrevatel“, este în interesul Rusiei să garanteze drepturile celor 48% din populaţia Republicii Moldova care şi-au dat voturile nu atât pentru comunişti, cât pentru Rusia. „Aceştia sunt susţinătorii identităţii moldoveneşti şi a limbii moldoveneşti. Este vorba de 600 de mii de vorbitori de limbă rusă de pe malul drept al Nistrului, între care 200 de mii de etnici ruşi din Basarabia. Aceştia sunt locuitorii vorbitori de limbă rusă din oraşul Bălţi din nordul Moldovei, unde Partidul Comunist a obţinut 58% din sufragii. Aceştia sunt locuitorii regiunii autonome Găgăuzia, care i-au votat pe comunişti în proporţie de 78%. Aceştia sunt locuitori din nordul şi sudul republicii, din sate şi oraşe cu populaţie mixtă, moldo-ucraineană sau moldo-bulgară, unde Partidul Comunist a acumulat 80% din voturi. Aceştia sunt enoriaşii a peste o mie de parohii subordonate Patriarhiei Moscovei, pe care majoritatea analiştilor preferă să nu îi ia în calcul“, punctează distribuirea electoratului prorus ziarul moscovit.

Un compromis este posibil, dacă recunoaşterea este reciprocă

În ceea ce priveşte „interesele României în Basarabia“, „Russki Obozrevatel“ subliniază aici aspiraţia unei părţi semnificative a populaţiei moldovene de a obţine cetăţenia română, „în mare măsură nu din considerente naţionale, ci pentru că România este membră a UE, dorinţa unei bune părţi a studenţilor şi a elevilor de a studia limba română şi istoria românilor, sau activitatea Mitropoliei Basarabiei a Patriarhiei Române, care are în prezent peste 100 de parohii în Republica Moldova“.

În opinia ziariştilor de la „Russki Obozrevatel“, un compromis între Rusia şi România în ceea ce priveşte recunoaşterea intereselor reciproce în Basarabia este posibil. „Este necesar însă ca această recunoaştere de interese să fie absolut reciprocă“, subliniază publicaţia citată, adăugând că, dacă o bună parte dintre moldoveni aspiră la cetăţenia română, este lipsit de sens de a o împiedica în atingerea acestui scop, întrucât în cadrul acestor pături va creşte sentimentul de frustare, ceea ce poate degenera în acte de violenţă, precum cele de la 7 aprilie, din centrul Chişinăului. „Dar activitatea consulatelor române trebuie să fie plasată în cadru legal. Angajaţii consulatelor române ar trebui să ţină cont că se află pe teritoriul unui stat străin, de aceea nu au dreptul să facă agitaţie în favoarea dobândirii paşaportului românesc, la fel cum nu au nici dreptul de a interveni în activităţi politice în Republica Moldova“, opinează jurnaliştii de la publicaţia citată.

Studierea limbii române în şcoli este îndreptăţită

Jurnaliştii ruşi consideră că „acea parte a populaţiei Republicii Moldova care consideră limba română drept limba ei maternă şi care doreşte să studieze istoria românilor în şcoli are tot dreptul legal s-o facă, însă cu o singură condiţie: ea nu trebuie să impună acest standard educaţional nimănui altcuiva“. „Moldovenii sunt în drept să studieze limba română şi istoria românilor numai în acele localităţi în care susţinătorii acestora constituie majoritatea“, scrie „Russki Obozrevatel“, subliniind că, în acest context, se impune o descentralizare a învăţământului în Republica Moldova şi trecerea gestiunii educaţionale către administraţiile locale. Potrivit acestuia, o comisie specială competentă, din care să facă parte, deopotrivă, experţi din Rusia şi România, ar trebui să convină asupra „standardelor unice de învăţământ“ în Republica Moldova.

Rusa, limbă de comunicare interetnică

Referindu-se la interesele Rusiei în Republica Moldova, „Russki Obozrevatel“ pledează ca limba rusă să se bucure de statutul de limbă de comunicare interetnică. „Dacă într-o zonă anume din Moldova se utilizează o anumită limbă de cel puţin 20% din populaţie, atunci ea ar trebui să beneficieze automat de statut de limbă oficială, conform normelor europene. Astfel, în zonele cu populaţie majoritar rusofonă, să se studieze limba moldovenească, cu grafie chirilică, ca odinioară, iar în şcoli să se studieze istoria Moldovei“, susţin ziariştii de la publicaţia menţionată.

Ziariştii de la „Russki Obozrevatel“ susţin că o altă problemă dificilă ce trebuie „urgent rezolvată“ de Moscova şi Bucureşti este cea vizând statutul Mitropoliei Basarabiei. „Republica Moldova reprezintă teritoriul canonic al Patriarhiei Moscovei şi nici un fel de târg în această chestiune nu este de admis“, susţine „Russki Obozrevatel“, care pretinde că o soluţie la problema Mitropoliei Basarabiei ar fi „atribuirea statutului legal de gospodării ale Patriarhiei Române tuturor parohiilor Mitropoliei Basarabiei“.

„Dacă autorităţile române nu sunt de acord, competiţia civilizată va continua!“

În opinia jurnaliştilor ruşi, problema unei posibile aderări a Republicii Moldova la NATO nici nu se pune în discuţie, la fel şi posibilitatea ieşirii sale din CSI. Acesta ar fi cadrul unui compromis posibil între Rusia şi România pe direcţia Basarabia, scrie „Russki Obozrevatel“, adăugând: „Dacă autorităţile române, în frunte cu Traian Băsescu, sunt dispuse să discute propunerile respective, este perfect, dacă nu, atunci competiţia civilizată va continua! Nu Rusia a început această confruntare, ci oficialii români, la mijlocul secolului al XIX-lea, atunci când distrugeau cărţi vechi de Liturghie în limba slavonă la Mănăstirea Neamţ, distrugeau maşinile de tipărit cu caractere chirilice şi interziceau menţionarea sfinţilor ruşi în bisericile române. Această dispută nu s-a încheiat încă, iar verdictul final îl va da istoria“, pretind comentatorii de la „Russki Obozrevatel“, încheindu-şi analiza prin evocarea cuvintelor unui savant rus, originar din Tighina, Leo Berg: „Niciodată, nici un rus nu va fi de acord cu ruperea de la Rusia a uneia dintre cele mai bune bucăţi ale sale“.