Cursuri de educaţie parentală în mediul rural

Educaţia parentală duce la o mai bună comunicare între părinţi şi copii, la o implicare a taţilor în procesul de educaţie a copiilor, dar şi la scăderea semnificativă a absenteismului şcolar, a declarat Luminiţa Costache, specialist în cadrul Reprezentanţei UNICEF în România. În Iaşi, toate şcolile din mediul rural din judeţ au beneficiat de cursuri de educaţie parentală, iar în Bacău, în 51 de unităţi şcolare s-au ţinut astfel de cursuri, la care au luat parte peste 9.000 de părinţi.

„Educaţia parentală, din studiile educa­ționale pe care noi le-am făcut, a dus la o mai bună comunicare între părinţi şi copii şi am îmbunătăţit comunicarea între toţi membrii familiei. Atunci când deprinzi abilităţi de comunicare, le foloseşti în toate contextele, şi cu ceilalţi membri ai familiei, nu doar cu copiii. Din punctul de vedere al reducerii absenteismului, studiile noastre arată că a scăzut numărul de absenţe cu 61%, ceea ce este extrem de încurajator”, a declarat pentru Agerpres Luminiţa Costache, specialist în cadrul Reprezentanţei UNICEF în România.

Potrivit acesteia, Iaşiul este un exemplu de bune practici în ceea ce priveşte implementarea educaţiei parentale.

„A preluat modelul pe care noi l-am dezvoltat în campania «Hai la şcoală!» în câteva şcoli din întregul judeţ. Astfel, toate şcolile din mediul rural din judeţul Iaşi au beneficiat de cursuri de educaţie parentală”, a spus Costache, care şi-a exprimat speranţa că va fi adoptată fie o strategie naţională de educaţie parentală, fie o lege a educaţiei parentale.

În judeţul Bacău, educaţia parentală a fost implementată în 51 de unităţi şcolare din 38 de localităţi, iar la cursuri au luat parte peste 9.000 de părinţi, din care un sfert au fost taţi.

„24% din cei 9.000 de părinţi care au participat la cursurile parentale au fost taţi, ceea ce este cu mult peste media internaţională, care este de 9,8 la sută”, a spus Costache la evenimentul „Zilele europene de sprijin parental şi educaţie parentală”, organizat la Iaşi, în 19 şi 20 aprilie, de Reprezentanţa UNICEF în România, în parteneriat cu HoltIS şi Comisia pentru învăţământ din Camera Deputaţilor.

În ceea ce priveşte costurile extinderii programelor de educaţie parentală la nivel naţional, Costache susţine că aceasta ar costa 31 de dolari per elev în primul an de implementare, „când sunt necesare mai multe resurse şi mai multe formări ale educatorilor parentali”, iar costul de susţinere a educaţiei parentale în următorii ani este de 9 dolari per elev.

„Există mai multe posibilităţi. Una dintre variante este introducerea acestui cost de 9 dolari/elev în formula de finanţare per elev. O altă formulă este susţinerea cursurilor de educaţie parentală de autorităţile locale. Am avut astfel de primării care au introdus costuri de educaţie parentală”, a declarat reprezentanta UNICEF România, dând exemplul unor primării din judeţele Iaşi şi Vaslui care au implementat modelul campaniei „Hai la şcoală!” la nivelul comunităţilor rurale.

Prezent la acelaşi eveniment, reprezentantul UNICEF în România, Pieter Bult, a declarat jurnaliştilor că deşi parentingul poate fi natural este foarte importantă găsirea unor soluţii pentru o mai bună comunicare între părinţi şi copii.

„Primii trei ani din viaţă sunt cei mai importanţi. (...) În interacţiunea noastră cu părinţii am observat că de fapt nici ei nu au educaţia necesară astfel încât să aibă grijă de copii. De fapt, noi trebuie să găsim modalităţile prin care să pregătim părinţii să înveţe împreună, să înveţe unii de la alţii în cursurile de educaţie parentală”, a declarat Bult.

La conferinţa „Zilele europene de sprijin parental şi educaţie parentală”, în cadrul căreia au fost prezentate exemple de bună practică din România, Franţa, Marea Britanie, Italia, Spania, Republica Moldova şi Bulgaria, au participat reprezentanţi ai autorităţilor şi specialişti în domeniu.