Cutremur de 5,3 grade în Vrancea

▲ Un cutremur cu magnitudinea de 5,3 grade pe scara Richter s-a produs, sâmbătă seară, în jurul orei 20:25, în zona Vrancea, fiind resimţit la Bucureşti cu magnitudinea de 3-4 grade pe scara Mercalli ▲

Potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cutremurul a avut loc la adâncimea de 120 de kilometri în zona Vrancea, unde intensitatea pe scara Mercalli a fost în jur de 5 grade, iar în Bucureşti a fost resimţit cu intensitatea de 3-4 grade pe scara Mercalli.

Amplitudinea maximă înregistrată pe seismogramă a fost de aproximativ trei minute.

Directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu, a declarat că, în perioada următoare, nu vor fi replici mai mari decât cutremurul iniţial.

„Lumea să stea liniştită pentru că un cutremur de 5,3 grade nu prezintă pericol, nu înseamnă nimic şi nu vor urma replici mai mari decât cutremurul iniţial“, a spus Mărmureanu.

Specialiştii Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului spun că seismul de sâmbătă seară se înscrie „într-o activitate normală“ şi că, de regulă, cutremurele vrâncene „nu prea dau replici“. În urma cutremurului de sâmbătă nu au fost probleme, nefiind înregistrate pagube materiale.

Cutremurul a fost resimţit şi în Republica Moldova. Conform Unimedia.md, la Chişinău au fost resimţite două mişcări seismice de intensitate redusă, la interval de 5-10 secunde.

Institutul de Geofizică a anunţat un seism cu magnitudinea de 5 grade pe scara Richter în nordul Bulgariei, iar locuitorii mai multor oraşe au intrat în panică, relatează site-ul novinite.com.

Seismul a fost resimţit, timp de aproximativ 30 de secunde, de locuitorii din oraşele Dobrich, Pleven, Belene, Svishtov, Kozlodui, Nikopol, Silistria şi Veliko Tîrnovo. La Varna, cutremurul s-a resimţit uşor, numai la etajele superioare ale clădirilor.

Novinite.com precizează că serviciile de telefonie mobilă au fost întrerupte pentru o perioadă scurtă.

32 de ani de la cutremurul din ’77

În 4 martie 1977, la ora 21:22, România a fost zguduită de un cutremur devastator, cu intensitatea de 7,3 grade pe scara Richter, care, în mai puţin de un minut, a făcut 1.578 de victime, dintre care 1.424 numai în Bucureşti.

La nivelul întregii ţări au fost înregistraţi aproximativ 11.300 de răniţi, dintre care 7.500 de bucureşteni.

Specialiştii spun că sute de clădiri s-ar putea prăbuşi în Bucureşti în cazul unui seism asemănător celui din 1977, unele dintre ele fiind instituţii publice de importanţă majoră, cum ar fi spitalele.

Mai puţin de 20% dintre spitalele din România sunt consolidate astfel încât să facă faţă unui dezastru, iar restul de 80% nu ar putea rezista unor catastrofe naturale, pentru că nu au amenajate unităţi de primiri urgenţe, declara, în urmă cu aproape două luni, ministrul Sănătăţii, Ion Bazac.

În Hotărârea de Guvern 548/2008 privind aprobarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă se arată că, „în conformitate cu studiile efectuate în acest domeniu de instituţii specializate, cutremurele cu o magnitudine de 7 grade pe scara Richter au o perioadă medie de revenire de 32 de ani.