Darea în plată va afecta toate tipurile de contracte

Curtea Constituțională din România (CCR) și-a făcut publică hotărârea privind Legea dării în plată, motivare cu care face istorie, susțin specialiștii, pentru că vor fi afectate toate contractele, de la cele bancare până la cele de utilităţi, leasing, telefonie mobilă etc. Documentul, de 63 de pagini, se învârte în jurul teoriei impreviziunii.

În documentul de motivare al CCR, mult aș­tep­tat de bănci, recuperatori de creanțe și de câteva mii de debitori care au cerut ștergerea datoriilor, se explică cum trebuie văzută Legea dării în plată, prin intermediul teoriei impreviziunii. În octombrie 2016, Curtea Constituţională anunța decizia pe Legea 77/2016 privind darea în plată, care permite persoanelor fizice să închidă creditele prin transferul locuinței ipotecate către creditor, în care se afirma că actul normativ este consti­tu­țional doar în condițiile impreviziunii. De atunci și până acum, instanțele din țară au suspendat judecata în cele peste 5.300 de dosare pe darea în plată, în așteptarea motivării în care CCR să explice impreviziunea.

Potrivit documentului, „impreviziunea intervine când în executarea contractului a survenit un eveniment excepțional și exterior ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil la data încheierii contractului în privința amplorii și efectelor sale, ceea ce face excesiv de oneroasă executarea obligațiilor prevăzute de acesta”. Așadar, impreviziunea nu vizează doar evenimentele la care nu se gândeau părțile, ci și evenimentele cu un impact atât de mare, încât au dezechilibrat excesiv contractul în defavoarea debitorului. Motivarea respinge, de fapt, aproape toate criticile băncilor pe marginea acestei legi, precum neretroactivitatea legii sau încălcarea dreptului la proprietate.

Aceeași motivare explică faptul că instanțele nu trebuie să analizeze riscul contractual, ci suprariscul, care nu a putut fi prevăzut de nici una dintre părțile contractului. Acestea trebuie să aibă o privire corectă în ceea ce privește intervenirea riscului și să țină cont de calitatea și pregătirea economică și juridică a părților contractante aflate pe poziții diferite, unii fiind profe­sioniști, ceilalți consumatori.

Retroactivitatea nu se regă­sește în motivare, deoarece impreviziunea există deja în vechiul Cod civil de la 1864, care guvernează contractele din dosarele în care s-au ridicat excepțiile, chiar dacă nu era inclusă în cuvânt, cum este în actualul Cod din 2011, arată Curtea. De dreptul de ștergere a datoriilor beneficiază și persoanele executate silit, indiferent de forma sau tipul executării, spune Legea 77/2016.

Impactul acestei motivări va fi „unul extraordinar, pentru că vor fi afectate toate contractele, nu doar cele bancare, ci și cele de utilităţi, leasing, telefonie mobilă etc.”, afirmă inițiatorul dării în plată, senatorul liberal Daniel-Cătălin Zamfir. Acesta arată că, dacă euro crește foarte mult, cei care au contracte de leasing sau de telefonie, în momentul în care se creează un dezechilibru contractual, pot cere reechilibrarea prestaţiilor. „Sunt afectate toate contractele care sunt raportate la cursul valutar, fiindcă se prezumă că un contract este de bună credinţă şi echitabil”, mai spune Zamfir, care adaugă că „reechilibrarea prestaţiilor este una obligatorie şi trebuie adaptată la noile condiţii economice”. Potrivit acestuia, în cazul celor cu credite în franci elveţieni şi în euro care au fost afectaţi de devalorizarea leului, băncile trebuie să renegocieze contractele.

Coautorul legii, avocatul Gheor­ghe Piperea, afirmă că legea nu numai că rămâne în picioare, dar motivarea va face istorie „mai ales în privința echilibrului contractual, a impreviziunii și chiar a principiului pacta sunt servanda”, adică o parte contractantă nu poate modifica în mod unilateral prețul convenit la momentul încheierii unui contract.