Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Datoriile externe ale României sunt de 1,6 miliarde de euro

Datoriile externe ale României sunt de 1,6 miliarde de euro

Data: 02 Aprilie 2009

▲ România are în momentul de faţă datorii externe de 1,6 miliarde de euro, „o datorie infimă faţă de potenţialul României de a rambursa credite angajate pe termen mediu şi lung“, după cum a spus şeful statului, Traian Băsescu ▲ Acesta a mai spus că România nu se poate relansa singură, dar că obiectivul ei este să rămână într-un stadiu de diminuare a efectelor ▲

Statul român are în acest an datorii de plăţi externe de 1,6 miliarde de euro, a declarat preşedintele Traian Băsescu în cadrul unei întâlniri cu preşedinţii camerelor de comerţ din sistemul cameral românesc, precizând că această sumă a fost prevăzută în bugetul de stat.

„Statul român are datorii de plăţi externe în acest an de 1,6 miliarde de euro, o datorie infimă faţă de potenţialul României de a rambursa credite angajate pe termen mediu şi lung“, a spus şeful statului.

Băsescu a subliniat că cele aproximativ 12 miliarde de euro angajate prin împrumutul de la FMI sunt destinate strict rezervei Băncii Naţionale. El a spus că s-a dorit crearea condiţiilor ca Banca Naţională, printr-o politică corelată cu Ministerul Finanţelor, să menţină leul la un nivel acceptabil „nici foarte puternic să inhibe exporturile şi să stimuleze importurile, dar nici atât de slab încât să reducă veniturile populaţiei în echivalent euro la valori inacceptabile“.

Preşedintele a anticipat că efectele împrumutului se vor răsfrânge în mod pozitiv asupra comunităţii de afaceri, asigurând lichidităţi şi o prognozată scădere a dobânzilor.

„Cred că atunci când oamenii de afaceri se întreabă ce a făcut Guvernul sau statul pentru ei trebuie să privească la acest angajament, zic eu curajos al statului român, în raport cu FMI şi UE“, a susţinut Băsescu.

România nu se poate relansa singură

Potrivit şefului statului, deşi unii încearcă acreditarea ideii că actuala situaţie se datorează fostului Guvern, aceasta este o afirmaţie eronată, fostul Executiv fiind responsabil mai degrabă de agravarea efectelor.

„Abordarea corectă este că situaţia economică, cu implicaţiile ei sociale, se datorează crizei economice globale, dar a fost adâncită în oarecare măsură de politici ale fostului Guvern, decizii ale Parlamentului trecut“, a explicat preşedintele.

El a informat că, din discuţiile cu specialişti, a reieşit că cei mai optimişti întrezăresc sfârşitul crizei pentru finele lui 2010, în timp ce alţii spun că va fi în 2014 sau 2015.

Traian Băsescu a dorit totodată să facă o observaţie, „absolut personală“, legată de finanţarea băncilor care au pierderi.

„Mi se pare că modul în care încercăm să relansăm economia la nivel global, băgând sume gigantice de bani în bănci care au portofoliu de active practic trecut în proporţie mare pe pierdere, nu poate fi o soluţie pe termen lung“, a spus el.

Băsescu a subliniat că, în contextul crizei economice mondiale, România nu se poate relansa singură, dar că obiectivul ei este să rămână într-un stadiu de diminuare a efectelor, astfel încât în momentul în care statele de care depinde relansarea economică îşi vor relua creşterea, ţara noastră să fie pregătită să intre în ritmul creşterii, să nu fie „zdrobită“.