Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială De ce este Europa vulnerabilă în fața apelor

De ce este Europa vulnerabilă în fața apelor

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 26 Iulie 2021

Inundaţiile devastatoare din Germania şi din alte părţi ale Europei Occidentale au fost descrise ca fiind o „catastrofă”, o „zonă de război” şi „fără precedent”. Cu peste 200 de morţi (cel puțin 177 în Germania și 37 în Belgia) şi bilanţul încă în creştere, mulţi se întreabă cum s-a întâmplat asta şi de ce alte țări, precum Olanda, au fost mai puțin afectate.

Mulţi politicieni au dat vina pe încălzirea globală pentru dezastru, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) i-a acuzat de „instrumentalizarea” inundaţiilor pentru promovarea agendei de protejare a mediului, se arată într-o analiză realizată de AFP și preluată de Agerpres.

„Nu putem deocamdată spune cu certitudine că acest eveniment este legat de încălzirea globală, dar încălzirea globală face evenimentele de acest tip mult mai probabile”, a afirmat hidrologul german Kai Schroeter, intervievat de AFP.

Europa a mai fost lovită de inun­daţii severe, dar fenomenele din 14-15 iulie „au fost excepţionale atât în ceea ce priveşte cantitatea de apă, cât şi violenţa cu care a erupt”, a mai spus Schro­eter.

El a explicat că în urma schimbărilor climatice pământul devine din ce în ce mai cald, se evaporă mai multă apă, ceea ce „duce la mase mai mari de apă în atmosferă”, sporind riscul ploilor abundente.

Iar cele mai afectate zone sunt cele de lângă râurile mici sau cele fără protecţie la inundaţii. „Când râurile sunt mai lente şi mai lungi, apa creşte mai puţin rapid şi există mai mult timp pentru pregătiri”, potrivit lui Schroeter.

Aceasta este o lecție pe care autoritățile olandeze au învățat-o la inundaţiile puternice din 1995, când 250.000 de persoane şi un milion de animale au trebuit evacuate. Imediat după acele calami­tăți, olandezii au remodelat malurile râurilor. Peste 2 miliarde de euro au fost investite în lărgirea albiei râurilor, permiţând revărsarea apei în timpul inundaţiilor. Lucrările au fost finalizate în 2019, aceasta fiind explicația faptului că ploile torențiale recente nu au provocat în Țările de Jos distrugerile din țara vecină. 

În Germania, autorităţile locale au mai fost criticate pentru că nu au evacuat suficient de repede populaţia, mai ales că oamenii au subestimat pericolul. 

„Unele victime nu au respectat două reguli simple în timpul ploilor abundente. În primul rând, evitarea pivniţelor, unde se infiltrează apa. În al doilea rând, oprirea urgentă a electricităţii”, a afirmat Armin Schuster, preşedintele unei agenţii de stat care se ocupă de dezastrele naturale.

Tot pentru a găsi explicații ale calamităților recente, experții dau vina și pe planificarea urbană deficitară şi sporirea cantităţii de ciment în regiunile industrializate şi intens populate din Europa, care împiedică solul să absoarbă apa, sporind riscul inundaţiilor, mai scrie AFP. (C. Z.)