Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
De vineri intră în vigoare noua lege a adopțiilor
Procedura adopției va suferi modificări semnificative, aplicabile începând cu 12 august, printre care acordarea concediului de acomodare remunerat, cu o indemnizație lunară de 1.700 de lei, scurtarea unor termene de judecată și monitorizarea, timp de doi ani, de către autorități a modului de îngrijire în cadrul noii familii.
Persoanele care vor să adopte un copil trebuie să obțină un atestat a cărui valabilitate va fi, potrivit noilor prevederi legale, de doi ani, iar adoptatorul sau familia adoptatoare, ce va fi formată din soț și soție, trebuie să facă dovada că deține mijloacele materiale necesare creșterii, educării și dezvoltării armonioase a copilului. De asemenea, va fi verificată calitatea morală a adoptatorului, respectiv abilitățile parentale. Un aspect important al legii, ce va intra în vigoare vineri, 12 august, este reprezentat de perioada de monitorizare postadopție, de minimum doi ani, timp în care se urmărește evoluția copilului adoptat și a relației acestuia cu părinții adoptatori. După încheierea acestei perioade de monitorizare postadopţie, se întocmeşte raportul final de închidere a cazului de adopție.
Pentru a veni în interesul copilului, legea prevede o așa-numită etapă de potrivire, de cel puțin șase luni, în care vor fi incluse rudele și persoanele care au atestatul de adoptator valabil. Concret, va fi selectată persoana/familia care răspunde nevoilor copilului, stabilindu-se o compatibilitate cât mai bună între copil și adoptator. Ulterior, instanța dispune încredințarea copilului familiei adoptatoare pentru o perioadă de 90 de zile, timp în care autoritățile vor urmări capacitatea de adaptare fizică și psihică a copilului în noul mediu familial. De asemenea, legea reduce și termenele în care instanța de judecată trebuie să soluționeze cauzele, aici fiind inclus și termenul de apel, ce va fi redus de la 30 la 5 zile. Termenele vor fi reduse şi în cazul adopţiilor internaţionale, un copil fiind eligibil pentru o astfel de adopţie după o perioadă de un an de la deschiderea procedurii, şi nu după doi ani, aşa cum se întâmplă în prezent. Toate acţiunile şi cererile necesare, în cadrul procedurii adopţiei, sunt scutite de taxa judiciară de timbru.
În cazurile când părinții și rudele copilului de până la gradul al patrulea nu sunt găsite după o perioadă de șase luni de la instituirea măsurilor de protecție specială, vor putea fi demarate procedurile de adopție, iar odată stabilit statutul de copil adoptabil, în urma deciziei unei instanțe de judecată, acesta va fi valabil până la încuviințarea adopției sau până ce copilul împlinește vârsta de 14 ani.
O altă noutate a legii este reprezentată de acordarea unui concediu de acomodare, cu o durată maximă de un an de zile, tuturor salariaților care vor să adopte copii și care solicită acest lucru. În acest timp, adoptatorul va primi și o indemnizație lunară de 1.700 de lei. Aceste beneficii pot fi solicitate și de către persoanele care obțin venituri din activități independente sau activități agricole. De asemenea, drepturile persoanelor aflate în concediu de acomodare vor fi degrevate de la plata impozitului și a contribuțiilor sociale obligatorii, iar contribuția la sănătate va fi achitată de către autorităţi. Mai mult, persoana care dorește să adopte un copil și demarează procedurile de obținere a atestatului, respectiv se află în perioada de potrivire practică cu copilul, poate solicita angajatorului acordarea de timp liber, în limita a cel mult 40 de ore pe an, fără micşorarea drepturilor salariale, în baza unei cereri la care se anexează calendarul întâlnirilor cu copilul sau programul de vizite.
La sfârșitul anului trecut, în Registrul Naţional pentru Adopţii erau înregistrați 3.436 de copii adoptabili, în condițiile în care, în sistemul de protecţie socială, sunt cuprinşi aproximativ 57.000 de copii, iar dintre aceştia aproximativ 20.000 sunt instituţionalizaţi.