Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Decalaje mari între regiuni privind puterea de cumpărare

Decalaje mari între regiuni privind puterea de cumpărare

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 16 Noiembrie 2023

Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în România este, în acest an, de 7.738 de euro, cu 56% mai mică decât puterea medie europeană de cumpărare (17.688 de euro) și faţă de anul trecut, când era de 8.017 euro (cu 51% sub media europeană), potrivit unui studiu de specialitate. În profil teritorial, decalajul dintre regiunile sau județele dezvoltate și cele defavorizate s-a adâncit față de anul trecut. În București puterea de cumpărare este de 15.314 euro, de 3,8 ori mai mare (față de 3,6 ori în 2022) decât în Vaslui.

Studiul GfK Purchasing Power pentru România şi Europa 2023 mai arată că România se află pe locul 33 între 42 de ţări din Europa în ceea ce priveşte puterea de cumpărare, indicator care măsoară venitul, inclusiv beneficii de la stat, pe care îl are la dispoziție o persoană pentru hrană, servicii, energie, pensii private, asigurări, vacanţă, transport, bunuri de larg consum etc., după deducerea impozitelor şi contribuţiilor. Studiul calculează puterea de cumpărare pe persoană, pe an, în euro, pe baza veniturilor şi câştigurilor raportate, a statisticilor privind beneficiile guvernamentale, precum şi a previziunilor economice ale organismelor specializate. Indexul puterii de cumpărare GfK indică venitul nominal disponibil al populaţiei, valori neajustate cu inflaţia.

Analiza, citată de Agerpres, arată că Bucureştiul se menține pe primul loc, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.314 euro (15.482 de euro în 2022), ceea ce înseamnă că locuitorii Capitalei au cu aproape 98% mai multă putere de cumpărare decât media naţională şi de 3,8 ori mai multă decât locuitorii judeţului Vaslui, care au cel mai mic venit net disponibil pentru cheltuieli şi economii, de doar 4.010 euro (4.728 de euro în 2022) pe an, adică aproape 52% din media naţională.

Potrivit studiului, primele 10 județe în clasament sunt Bucu­rești, Cluj, Timiș, Ilfov, Sibiu, Brașov, Argeș, Arad, Alba și Prahova, care au toate o putere de cumpărare peste media de 7.738 de euro pe an (644,83 de euro pe lună). Judeţul Prahova, clasat pe locul zece, se apropie cel mai mult de nivelul mediu, cu un venit net disponibil de 7.836 euro (8.191 de euro în 2022) pe cap de locuitor. Restul județelor sunt sub media naţională.

În ansamblu, puterea de cumpărare a europenilor a crescut la 17.688 de euro în 2023 (+5,8% față de 2022), însă se păstrează diferenţe mari între cele 42 de ţări din Europa care au fost analizate. Astfel, în timp ce Liechtenstein, Elveţia şi Luxembourg sunt statele cu nivelurile cele mai ridicate ale venitului net, Belarus, Kosovo şi Ucraina înregistrează cele mai mici puteri de cumpărare. 

Per total, 16 dintre cele 42 de ţări examinate sunt peste media europeană, în timp ce 26 de ţări au puterea de cumpărare sub medie, inclusiv Spania, care are un venit net disponibil de 16.449 de euro/locuitor, uşor sub medie. Ucraina este la coada clasamentului, cu doar 2.478 de euro per capita (14% din media europeană). (C. Z.)