Decalajul dintre salariul brut şi cel net a crescut la 868 de lei

În ultimii ani, partea pe care angajaţii o cedează statului a crescut continuu, astfel că, în ianuarie 2017, decalajul dintre salariul brut şi cel net a ajuns la 868 de lei, față de 314 lei, în 2007. Potrivit spe­cialiştilor, cauza principală a acestui decalaj tot mai mare o reprezintă deducerile de care beneficiază angajaţii și care au rămas la nivelul anului 2004.

Salariul mediu brut a fost, în ianuarie 2017, de 3.168 de lei, în timp ce câştigul net a fost de 2.300 de lei, arată cifrele Institutului Naţional de Statistică (INS). Diferenţa dintre cele două, adică partea care-i revine statului din veniturile salariale (868 de lei), este cu 554 de lei mai mare decât cea din iarna anului 2007, an în care, în luna ianuarie spre exemplu, salariul mediu net era de 1.232 de lei, iar brutul de 918 lei.

Statisticile oficiale arată că ponderea contribuţiilor şi taxelor în salariul brut a crescut de la 23,6% în 2005 la 26,8% în 2008, pentru ca în 2017 să ajungă la 27,4%. În termeni nominali, statul lua din salariul mediu 222 de lei în 2005, apoi 465 de lei în 2008, 714 lei în 2015, pentru ca în prezent să ia aproape 870 de lei, potrivit seriilor de date statistice analizate de Mediafax.

Specialiştii susțin că prima cauză care provoacă acest decalaj tot mai mare dintre salariile brute şi nete vine din faptul că deducerile de care beneficiază angajaţii au rămas la nivelul anului 2004. Practic, suma plătită ca impozit a crescut odată cu salariul: când se calculează impozitul pe salariu de 16%, suma deductibilă (determinată în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi numărul de persoane aflate în întreţinere) se scade şi se aplică impozitarea la ceea ce rămâne. Dar suma deductibilă a rămas pe loc, salariul a crescut, astfel că salariatul plăteşte tot mai mult către stat, pe măsură ce îi creşte venitul.

O altă cauză care a dus la creşterea acestui decalaj este dată de faptul că ponderea contribuţiilor sociale în salariul brut e tot mai mare, chiar dacă CAS a scăzut, în octombrie 2014, cu 5 puncte procentuale (la angajator). La salariile mari, angajatorul plăteşte contribuţii care pot fi şi de peste 80%; pentru a-i putea da unui angajat 1.000 de euro net, angajatorul plăteşte 1.800-1.820 de euro. În schimb, la salariile mici, ponderea acestor contribuţii este de 50%; pentru a-i da angajatului 100 de euro, angajatorul plăteşte 150 de euro. Efectul este că, pe măsură ce cresc salariile, creşte şi ponderea contribuţiilor în valoarea brutului. Un alt fenomen observabil în statisticile oficiale este că decalajul dintre brut şi net este mai mic şi creşte mai lent în grupele cu salarii maxime (IT&C, producţia de energie, bănci, aviaţie, industria tutunului etc.), dar în grupele cu salarii minime (turism, prelucrarea lemnului, industria sticlei etc.) decalajul este maxim şi creşte accelerat. Pe de altă parte, conform INS, indicele câştigului salarial real a fost de 97,9% pentru luna ianuarie 2017, faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 174,7%, cu 3,8 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna decembrie 2016.

„În luna ianuarie 2017, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic faţă de luna precedentă ca urmare a acordării în luna decembrie 2016 a primelor ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, pentru performanţe sau sărbători, al 13-lea salariu), drepturilor în natură şi ajutoarelor băneşti, plăţii sumelor din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou)”, precizează INS.