Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Delegați din 44 de țări la Congresul PPE de la București
Bucureştiul este, în aceste zile, gazda Congresului Partidului Popular European (PPE), cel mai important grup parlamentar european, la care sunt afiliate partide de centru dreapta, creștin democrate, atât din Uniunea Europeană, cât și din spațiul non-UE.
Reuniunea, la care sunt prezenți aproximativ 2.000 de invitați din 44 de ţări, a început ieri cu discursurile preşedintelui PNL, Nicolae Ciucă, al preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, şi al preşedintelui PPE, Manfred Weber, urmate de o dezbatere despre „vocea satelor, oraşelor şi regiunilor” și de discuţii de grup concentrate pe trei teme: securitatea şi apărarea; solidaritatea între generaţii; economia şi locurile de muncă.
Tot ieri au avut intervenții şefii de stat şi de guvern europeni membri PPE din afara UE cum ar fi preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, sau preşedinta Elveţiei, Viola Amherd, precum şi lideri de partide din afara UE, afiliate PPE, printre care lidera opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia. Prima zi s-a încheiat cu prezentarea şi votarea manifestului PPE pentru alegerile europene.
Astăzi, a doua zi a forului, sunt programate o intervenţie a preşedintelui Manfred Weber, discursul președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen și votul secret pentru alegerea capului de listă al PPE pentru alegeri, adică a candidatului la preşedinţia viitoarei Comisii.
Vor lua apoi cuvântul şefii de stat şi de guvern din UE prezenți, iar congresul se va încheia cu alocuțiunile preşedintelui României, Klaus Iohannis, şi preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, urmate de anunţarea rezultatului votului şi de discursul de acceptare al Ursulei von der Leyen de a fi candidatul PPE pentru şefia Comisiei. (C. Z.)