Demersuri pentru eliminarea accizelor la distilatele de casă

România şi Ungaria vor ca Uniunea Europeană să fie mai permisivă cu proprietarii de livezi care vor să îşi distileze propriile băuturi spirtoase, o practică tradiţională în Europa Centrală şi de Est, dar care este restricţionată în blocul comunitar din motive de sănătate. Subiectul a fost abordat vinerea trecută la reuniunea ECOFIN, fără a se ajunge la o concluzie. 

Modificarea legislaţiei UE propusă de România ar permite legalizarea distileriilor la domiciliu și majorarea cantității de țuică sau palincă pentru consum propriu la 100 de litri pe an pentru România şi Ungaria şi la 50 de litri pentru restul ţărilor din UE.

La iniţiativa României, ţara care în prezent deţine preşedinţia Consiliului UE, subiectul restricțiilor privind distilarea la domiciliu a băuturilor spirtoase a fost pe agenda reuniunii miniştrilor europeni de finanţe de vinerea trecută.

Ministrul român de finanţe, Eugen Teodorovici, care a prezidat lucrările Consiliului UE pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), le-a reamintit oficialilor europeni care este miza, atunci când problema a fost discutată în martie. După ce a distribuit sticle cu ţuică românească, el a explicat că, „în zona rurală, fiecare familie se mândreşte cu băuturile alcoolice tradiţionale făcute din fructe recoltate din propria gospodărie”.

Ministrul a spus, la finalul reuniunii de vineri, că adoptarea unor taxe mai mici pentru alcoolul produs din fructe cultivate în gospodăria proprie pentru folos personal reprezintă un caz foarte limitat, care nu afectează piaţa internă şi încurajează tradiţii şi moşteniri culturale ale multor state membre UE, însă statele membre nu sunt încă dispuse să facă nici un fel de progres cu privire la acest dosar.
„După cum ştiţi, preşedinţia română a lucrat din greu pentru a acomoda toate cerinţele care au fost puse pe masă. În pofida faptului că aproape toate aceste aspecte sunt acum rezolvate, este evident că statele membre nu sunt încă dispuse să facă nici un fel de efort sau progres cu privire la dosarul băuturilor din fructe pentru consumul propriu”, a afirmat vineri Teodorovici, la Bruxelles, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, pe subiect discuţiile au vizat cantitatea de alcool care ar urma să beneficieze de taxe mai mici sau problemele pe care această propunere le poate crea la nivelul statelor membre.

„Înţeleg punctul de vedere al fiecăruia dintre statele membre, motivele au fost diverse. Au fost discuţii vizavi de cantitate, de problemele pe care această propunere le poate crea la nivelul statelor membre”, a subliniat ministrul român.

Normele UE interzic în prezent distilarea la domiciliu a băuturilor spirtoase, chiar dacă proprietarii de livezi care îşi duc fructele la distilerii pentru a fi transformate în băuturi pot să ducă acasă o parte din băutură pentru folosul personal, plătind jumătate din acciza obişnuită.

Cultivatorilor de fructe din Ungaria şi România li se permite deja să producă o cantitate mai mare de băuturi spirtoase decât în alte state UE (de până la 50 de litri anual pentru fiecare cultivator) pentru folos personal, cantitate care este taxată la un nivel mai mic.

Modificarea legislaţiei UE sugerată de România ar permite celor două ţări să perceapă o acciză zero în loc de una redusă. În plus, cantitatea de băuturi spirtoase pentru folosul personal ar urma să fie majorată la 100 de litri pe an pentru fiecare cultivator în România şi Ungaria şi la 50 de litri pentru restul ţărilor din UE.

De asemenea, reforma ar legaliza distileriile la domiciliu, o modificare ce ar fi salutată şi de alte state, precum Austria, susţin oficialii din cele două state. Berea şi vinul produse acasă sunt deja legale şi scutite de taxe în blocul comunitar.

Cu toate acestea, documentele UE consultate de Reuters arată că propunerea României şi Ungariei, care are nevoie de sprijinul tuturor statelor membre pentru a fi aprobată, se loveşte de opoziţia Germaniei, Italiei, Suediei şi Bulgariei. Autorităţile de la Sofia se tem că reforma va permite ca băuturile spirtoase ieftine din România să fie vândute peste graniţă şi să afecteze producţia locală de băuturi.