Demersuri pentru înfiinţarea unui parc ştiinţific la Măgurele

La Măgurele, odată cu dezvoltarea celui mai puternic laser din lume, prinde contur un parc ştiinţific care va cuprinde centre de tehnologie a informaţiilor şi telecomunicaţiilor, de cercetare a materialelor avansate, de inovare, un incubator de afaceri, un muzeu al viitorului, dar şi un centru de excelenţă în sănătate. Deşi studiul de fezabilitate este aproape gata şi finanţarea este asigurată, demararea proiectului este blocată de lipsa unui aviz pentru obţinerea terenului.

Studiul de fezabilitate pentru Parcul Ştiinţific Măgurele va fi gata cel mai probabil în luna februarie a anului viitor, bani pentru începerea efectivă a lucrărilor există, mai trebuie un aviz pentru obţinerea terenului pe care se va ridica construcţia ce va cuprinde, printre altele, un centru de excelenţă în cer­cetare-diagnosticare şi tratament pentru sănătate.
„Pentru prima fază a proiectului care s-ar întinde pe o suprafaţă de cinci hectare ne-ar trebui în jur de 70 de milioane de euro, iar în privinţa terenului propice ridicării parcului ştiinţific am identificat o unitate militară dezafectată, pentru care am făcut o solicitare Guvernului încă din 2013”, a afirmat recent Marian Petrache, preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov, la evenimentul de prezentare a Parcului Ştiinţific Măgurele, care va fi în vecinătatea centrului care găzduieşte laserul Extreme Light Infrastructure - Nuclear Power (ELI-NP).

Petrache a adăugat că pentru finanţarea proiectului a deschis deja discuţii cu partenerii din UE, iar de patru ani Consiliul judeţean îşi creează resurse bugetare, astfel încât la momentul potrivit să poată da drumul „în forţă” la construirea parcului ştiinţific.

„Avem 10-15 milioane de euro rezervă bugetară. De mâine, după finalizarea studiului de fezabilitate, putem să începem construcţia parcului”, a susţinut preşedintele CJ Ilfov, care a precizat, potrivit Agerpres, că studiul va fi gata în luna februarie.

La rândul său, profesorul Nicolae Victor Zamfir, directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH), a subliniat că cercetările şi experimentele care se vor face cu laserul vor putea fi transformate în rezultate accesibile societăţii, gata să fie valorificate şi puse în practică.
„Peste tot în lumea civilizată, odată cu cercetarea ştiinţifică, s-au dezvoltat aceste aglomerări de firme de înaltă tehnologie. De ce? Pentru că şi cercetătorii, şi cei din industria de înaltă tehnologie avem nevoie de un dialog continuu”, a arătat Zamfir.

Profesorul a menţionat că Măgurele este una din cele mai mari „concentraţii” ştiinţifice din lume, cu peste 1.000 de cercetători.

„Sunt peste 1.000 de cercetători, deci avem potenţial ştiinţific, propuneri de aplicaţii, ne lipseşte dialogul cu partea de industrie, de afaceri. Sunt sigur că acest lucru se va înfăptui şi, în momentul acela, ELI-NP se va împlini, va contribui la dezvoltarea regiunii şi atragerea de firme va conduce la dezvoltarea regiunii”, a spus Zamfir.

Directorul institutului a adăugat că aplicaţiile care se pot face la Măgurele, locul care va găzdui cel mai puternic laser din lume, sunt multiple, de la studiul materialelor care se utilizează în spaţiul cosmic la tratarea cancerului.

„Vor fi aplicaţii legate de sănătate, cele mai spectaculoase. Reiterez un lucru: producerea de noi radioizotopi, elemente care dacă sunt folosite raţional pot fi utilizate în tratarea cancerului. De asemenea, să facem un centru de aplicaţii medicale nu numai al ELI-NP, ci al tuturor rezultatelor fizicii”, a opinat directorul IFIN-HH.

Parcul ştiinţific ar trebui să fie gata în 2019, când şi laserul ELI-NP va fi operabil.