Demersuri pentru înregistrarea a două flori românești

România are nouă produse alimentare protejate la nivel euro­pean şi alte două în evaluare, însă în registrul UE al indicaţiilor geografice şi al sistemelor de calitate pot fi înscrise și alte produse agricole precum plantele ornamentale. Cultivatorii a două flori românești, Tuberoza de Hoghilag şi Muşcata de Sântion, au inițiat demersurile pentru obţinerea protecţiei europene pentru aceste plante.

În prezent, doar două flori, trandafirul de Szoregi din Ungaria şi Azaleea de Gent din Belgia, beneficiază de indicaţie geografică protejată la nivel european. 

„Ar fi o premieră pentru România să depună două documentaţii, pentru înregistrarea a două flori: Tuberoza de Hoghilag şi Muşcata de Sântion”, a declarat, pentru Agerpres, consultantul agricol pe indicaţii geografice şi fonduri europene, Ionuţ Diaconeasa.

Dacă Tuberoza de Hoghilag va prezenta caietul de sarcini şi va depune documentaţia la Ministerul Agriculturii în 7 august, cu ocazia sărbătorii Tuberozelor, în cazul Muşcatei de Sântion este în curs de constituire grupul aplicant pentru înregistrare, iar în paralel se lucrează intens la centralizarea elementelor, susţine Diaconeasa.

„Beneficiile recunoaşterii oficiale ca produse cu IGP sunt multiple: notorietatea pozitivă în termen scurt, mediatizare, încrederea cumpărătorilor la achiziţia unui produs certificat, precum şi măsuri de finanţare atât naţionale, cât şi europene dedicate, special pentru sistemele de calitate”, a adăugat consultantul agricol.

Certificarea şi înregistrarea ca Indicaţie Geografică Protejată (IGP) pentru Muşcata de Sântion este un proiect pe termen scurt al cultivatorului bihorean Elena Zoica, o antreprenoare îndrăgostită de flori, cu o afacere care a pornit de la o seră de familie de 100 mp, unde bunicii şi părinţii cultivau flori pentru a-şi întregi veniturile, şi care a ajuns la aproape un hectar.

„Muşcatele au la Sântion, în judeţul Bihor, echilibrul perfect între condiţiile pedoclimatice, expunerea la lumina naturală şi tehnologia de irigare pentru a se dezvolta în condiţii perfecte, unde factorii de stres lipsesc cu desă­vârşire. Muşcata este parte din tradiţia noastră referitoare la frumos, la imaginea satului românesc, iar Muşcata de Sântion, prin particularităţile ei, este unică pe piaţa de profil”, a precizat, pentru Agerpres, bihoreanca.

La serele sale se produc anual 500.000 de ghivece de flori, cu circa 20 de angajaţi, muşcatele reprezentând în prezent 40% din producţie, dar cu potenţial de creştere până la 60%. Suprafaţa cultivată în sere se va apropia de un hectar la finalul acestui an.

Antreprenoarea afirmă că întreaga investiţie depăşeşte 1,5 milioane de euro şi a fost realizată din fonduri proprii, întrucât floricultura românească nu a beneficiat de programe de finanţare. (C. Z.)