Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
23 Dec, 2024
Deputaţii moldoveni au eşuat în alegerea preşedintelui ţării
Deputaţii moldoveni nu au reuşit, ieri, să-l aleagă pe noul preşedintele al ţării, deoarece la vot au participat doar 60 de deputaţi, procedura fiind boicotată de opoziţie. Premierul Zinaida Greceanîi a acumulat toate cele 60 de voturi, iar celălalt candidat propus de comunişti, Stanislav Groppa, nici un vot. La procesul de votare au participat doar cei 60 de deputaţi ai Partidului Comunist, partidele de opoziţie anunţând, cu o săptămână în urmă, că nu susţin alegerea unui preşedinte comunist. Potrivit legislaţiei moldoveneşti, pentru desemnarea preşedintelui sunt necesare voturile a cel puţin 61 de deputaţi, în condiţiile în care formaţiunea comunistă deţine 60 de mandate.
În această situaţie, Parlamentul de la Chişinău urmează să repete procedura de alegere a preşedintelui într-o o altă şedinţă. Pe lângă candidatura premierului Zinaida Greceanîi la funcţia de preşedinte, săptămâna trecută, cu o oră înainte de termenul prevăzut pentru înaintarea candidaturilor pentru această funcţie, a fost înscris în cursă şi Stanislav Gropa, academician şi medic neurochirurg la Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă din Chişinău. În 2001 şi 2005, comuniştii au mers pe acelaşi scenariu, de a înainta câte o candidatură „de alternativă“ pe lângă cea de bază. În 2001, contracandidatul lui Vladimir Voronin a fost ex-preşedintele Curţii Constituţionale, Pavel Barbălată, iar în 2005 - preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Gheorghe Duca. Cei doi au avut însă roluri pur simbolice, la fel ca şi în cazul lui Stanislav Gropa, care a fost propus de deputaţii comunişti, dar nu a primit nici un vot.
