Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Descoperire arheologică rară la Sarmizegetusa

Descoperire arheologică rară la Sarmizegetusa

Un articol de: Cristina Zamfirescu - 28 August 2015

O cărămidă veche de aproximativ 1.800 de ani purtând urma piciorului unui copil de şase ani a fost descoperită de arheologi în timpul unor săpături în situl de la Colonia Sarmizegetusa Ulpia Traiana, fosta capitală a Daciei romane, a declarat Carmen Ciongradi, şef de şantier în cadrul sitului de la Sarmizegetusa.
Cărămida făcea parte din sistemul de hipocaust (sistemul de încălzire) al unei clădiri aflate în incinta oraşului Sarmizegetusa Ulpia Traiana. „A fost găsită la praetorium procuratoris - clădirea procuratorului financiar al Daciei Apulensis - în timpul săpării unei încăperi cu hipocaust. Era o aşa-numită pila de hipocaust (stâlp de hipocaust), o cărămidă pe care se sprijinea podeaua. Cărămida ar putea data de la sfârşitul secolului al II-lea - începutul secolului III după Hristos”, a declarat Carmen Ciongradi.
Arheologul clujean Emilian Bota a precizat că acest tip de descoperire este foarte rar.
Situl de la Sarmizegetusa este cercetat sistematic de specialiştii români, care în vara aceasta au desfăşurat săpături împreună cu studenţi de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj, de la Universitatea Heidelberg din Germania, de la Universitatea Exeter din Anglia, precum şi cu voluntari americani.