Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Despre România. Numai de rău şi foarte puţin de bine

Despre România. Numai de rău şi foarte puţin de bine

Un articol de: Oana Nistor - 25 Noiembrie 2007

▲ Gestul necugetat al nefericitului ţigan din România a readus în discuţie slăbiciunile României, slăbiciuni care ar fi trebuit, în opinia unora, să îngrădească accesul ţării noastre la masa bogaţilor care se cheamă Uniunea Europeană ▲ Ziarele cu greutate din Italia afişează titluri groase şi redau pe larg infracţiunile săvârşite de români şi, aproape niciodată, presa italiană nu uită să puncteze faptul că românii sunt pe primul loc, dintre imigranţi, la infracţiunile comise pe teritoriul Italiei ▲ „Afară cu românii!“, „Naţie de criminali şi hoţi“, reprezintă esenţa articolelor din presa italiană după „momentul zero“, când ţiganul, născut în România, a fost dat drept autor al unei odioase crime pe care acesta însă nu o recunoaşte ▲

După o vreme de acalmie, când se părea că italienii acceptă ideea că un singur „rumeno“ nu reprezintă o întreagă naţie, televiziunile din Italia au reînceput să prezinte la ore de mare audienţă reportaje cu îndeletnicirile românilor ajunşi în Italia pentru orice altceva în afară de a munci, dar şi cu străzile din România care adăpostesc copiii fără familie. Acest negativism obsesiv cultivat de italieni la adresa românilor le-au readus aminte şi britanicilor de anumite imagini cu care este asociat numele România: o ţară cu drumuri proaste, cu miros de bălegar în centrul oraşului şi cu căruţe trase de cai pe drumuri europene.

The Economist publică pe site un amplu articol, intitulat „Dizertaţie despre porcul românesc“, în care se subliniază ameninţarea Comisiei Europene de tăiere a fondurilor în cazul în care nu îşi rezolvă problemele la APIA. Pentru acest lucru, CE a mai dat României un răgaz de 30 de zile. „Ţăranii români se confruntă, pentru prima dată în cadrul UE, cu un Crăciun neliniştit. În primă instanţă, o mulţime de bani care ar putea să-I ocolească, iar în al doilea, modul de sacrificare al porcilor. Evident, cele mai mari nemulţumiri sunt legate de porci“.

Ritualul „tăiatului de porci“ explodează pur şi simplu în opinia britanicilor: Tăiatul porcilor în gospodării implică sugestii insistente că normele UE privind protecţia animalelor sunt încălcate cu bună ştiinţă. Se subliniază că normele UE nu îi vor opri pe români de la această practică, cu atât mai mult cu cât „această tradiţie a supravieţuit chiar şi anilor întunecaţi ai comunismului“.

„O dată cu apropierea primului lor euro-Crăciun, oficialii români îşi exprimă speranţa că temuta acţiune represivă a Bruxelles-ului nu se va materializa“, scrie publicaţia britanică.

Potrivit „The Economist“, şi anul acesta porcul va fi tăiat de Ignat în gospodării, iar „Bruxelles-ul se va face că nu vede această încălcare a legii pe scară largă, în timpul sărbătorilor“. Cum spunea un oficial UE: „Nu pot prevedea vreo pedeapsă împotriva acestei tradiţii a ţăranilor români“.

Publicaţia culpabilizează Executivul de la Bucureşti pentru nepunerea în aplicare a normei europene: „Teoretic, anestezierea porcilor este acum obligatorie. În practică, guvernul abia a început să discute despre modul de aplicare a acestei norme“.

„The Economist“ prezintă pe scurt şi diferenţa care apare între tăiatul porcului românesc de Crăciun şi tăiatul mielului de Paştile evreilor: „În timpul negocierilor de anul trecut de la Bruxelles, românii au întrebat dacă sacrificarea porcilor de Crăciun ar putea face excepţie de la regulă, dată fiind sacrificarea practicată de musulmani şi de evrei. Comisia a spus: Nu. Directiva oferă o excepţie numai pentru «ritualurile religioase», iar practicile româneşti sunt considerate tradiţionale, nu rituale. Această distincţie reprezintă o încălcare moderată.“

„Încercăm să găsim un echilibru între tradiţiile şi obligaţiile noastre europene“, explică pentru britanici un oficial al autorităţii veterinar-sanitare româneşti.

Reporter BBC: „Dacă închid ochii şi mă gândesc la România, simt miros de mere şi aud tropăit de cai“.

Sub titlul „Caii şi căruţele României“, BBC publică un amplu material referitor la impactul legii care interzice accesul căruţelor cu cai pe şoselele din România care sunt şi drumuri europene. Autorul articolului subliniază lipsa de alternative, în faţa aplicării acestei legi, a românilor care trăiesc, în proporţie semnificativă, din agricultura de subzistenţă.

Potrivit BBC, în atlasul geografic cu Europa Centrală, publicat înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, există o hartă a cailor, fiecare punct de pe hârtie reprezentând aproximativ 100 de astfel de animale, iar cele mai multe puncte erau concentrate în partea de est a continentului.

BBC susţine că, în anul 2007, în România sunt înregistrate oficial 750.000 de căruţe, însă legea interzice accesul cailor şi căruţelor pe arterele principale din România pentru că acestea sunt considerate cauza a 10% dintre accidentele rutiere înregistrate în ţară.

„L-am întâlnit pe Andorin Gligor în satul de munte Arieşeni“, scrie reporterul BBC, „şi l-am întrebat ce părere are despre noua lege. Mi-a răspuns că, dacă poliţia va interzice accesul căruţelor cu cai pe drumuri, mulţi oameni vor muri de foame.“ Se subliniază şi faptul că o proporţie semnificativă din populaţia României trăieşte din agricultura de subzistenţă.

RAINEWS 24: „Gara de Nord - copii pe stradă“ sau „mărturii despre cea mai sordidă faţă a României“

Sub acest titlu, televiziunea italiană a prezentat săptămâna trecută (sâmbătă seară, la o oră de mare audienţă şi în reluare duminică, 18 noiembrie) un film documentar despre România şi români.

Un film despre soarta copiilor străzii din Bucureşti - părinţi la 16 ani sau victime ale pedofililor la mai puţin de zece, despre bătrânii care nu ştiu dacă vor avea mâine de mâncare sau despre sărăcia lucie din zonele moarte economic.

Pelicula a fost realizată în 2005 de Antonio Martino şi a primit şi un premiu pentru Cel mai bun film documentar.

Intelectualii italieni condamnă violenţele cu caracter rasist

Vânătoarea de vrăjitoare printre românii şi rromii din Italia şi tonul vehement al unui segment de presă i-au determinat pe intelectualii italieni să ia atitudine împotriva rasismului şi să devină una dintre puţinele voci care mai atenuează din determinarea italienilor cu privire la expulzările imigranţilor.

Mai mulţi intelectuali italieni de seamă au lansat o petiţie online în care condamnă violenţele cu caracter rasist, cu trimitere directă la cele la care sunt supuşi în Peninsulă cetăţenii români de etnie rromă.

În apel, semnat de nume importante ale culturii italiene, se cere cu insistenţă să nu se incrimineze în masă o întreagă comunitate. „Ura şi suspiciunea alimentează generalizări eronate, cum ar fi aceea că toţi românii sunt rromi, că toţi rromii ar fi hoţi şi criminali sau că toţi hoţii şi asasinii trebuie expulzaţi din Italia“, se afirmă în mesaj.

În acelaşi mesaj sunt condamnaţi dur şi politicienii de dreapta sau de stânga, care se înghesuie să denunţe o stare de urgenţă, o urgenţă care, potrivit datelor conţinute în Raportul pe tema criminalităţii în Italia în perioda 1993-2006, nu există, pentru că frecvenţa crimelor şi a infracţiunilor este la nivelul cel mai scăzut din ultimii 20 de ani.

Printre cei care au aderat la protestul online se află regizorul Bernardo Bertolucci, scriitorii Erri de Luca, Roberto Saviano, Carlo Lucarelli, jurnalişti, precum şi actriţa Franca Rame, care este soţia dramaturgului Dario Fo, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură.

Petiţia a fost semnată de peste 1.500 de intelectuali italieni.