Dezastrul financiar a ajuns şi în Europa

▲ Sectorul financiar global a primit o lovitură grea de la Camera Reprezentanţilor din SUA, al cărei vot negativ, dat luni noapte planului de ajutor pentru Wall Street, de 700 de miliarde de dolari, a şocat întreaga lume ▲ Imediat după anunţul făcut, efectul de domino a fost simţit, de la Est la Vest, în toată lumea, bursele americane prăbuşindu-se pur şi simplu, iar câteva ore mai târziu, valul seismic a fost resimţit şi de bursele europene şi asiatice - cele de la Moscova nici măcar nu au mai fost deschise în cursul zilei de ieri ▲ Presa americană a ieşit la rampă cu titluri apocaliptice, vorbind despre „un moment istoric“, acela al votului negativ dat de Camera Reprezentanţilor şi continuând cu anunţul privind prăbuşirea indicelui bursier ▲

Camera Reprezentanţilor a respins luni Planul privind ajutorul de 700 de miliarde de dolari pentru Wall Street, transmite CNN. Preşedintele George W. Bush s-a arătat „extrem de dezamăgit“ de respingerea planului de salvare a sistemului financiar american, mai ales că, înaintea votului, se declarase încrezător, iar politicienii americani, democraţi şi republicani ajunseseră la o înţelegere.

Imediat după anunţul respingerii, bursa de pe Wall Street s-a depreciat cu peste 700 de puncte. Senatorii urmează să voteze astăzi asupra documentului.

În urmă cu 10 zile, George W. Bush a propus un plan de susţinere a sectorului bancar ce prevede achiziţionarea de active ale instituţiilor financiare exclusiv americane. „Ne aflăm într-un moment crucial pentru economia Americii“, afirma atunci Bush, recunoscând, pentru prima oară în ultima perioadă, că SUA are într-adevăr o problemă majoră.

Planul dă dreptul Trezoreriei, respectiv Ministerului Finanţelor, să cumpere active riscante ale unor bănci străine care au „operaţiuni semnificative“ pe teritoriul SUA. „Economia americană este confruntată cu provocări fără precedent, la care răspundem cu acţiuni fără precedent. Preluarea datoriilor şi activelor băncilor, achiziţionarea unor mari instituţii financiare, precum şi asigurarea, astăzi, a fondurilor mutuale va costa Guvernul circa un trilion de dolari“, mai susţinea George W. Bush.

Criza americană se propagă rapid şi în Europa, în ţări precum Anglia, Franţa, ţările din zona Benelux şi chiar Islanda simţindu-se puternic efectul de domino al celei ce pare a fi cea mai mare criză financiară a secolului.

Pieţele din întreaga lume se zbat, pur şi simplu, să se salveze de la înec, tot mai multe bănci fiind ameninţate cu dizolvarea, după ce trei bănci europene au fost practic separate pentru a evita falimentul.

Băncile europene, resuscitate

Cea mai mare bancă de investiţii imobiliare din Marea Britanie, Bradford&Bingley, şi-a schimbat ieri proprietarii, fiind vândută în parte către grupul spaniol Santander. Ceea ce a mai rămas nevândut din instituţia de credit va intra, pe tiparul american, sub umbrela Guvernului britanic. Santander a plătit doar puţin peste 500 de milioane de euro pentru a achiziţiona reţeaua de retail a băncii engleze, dar şi 2,7 milioane de conturi de economii, a căror valoare totală se ridică la nu mai puţin de 26,5 miliarde de euro.

Băncii germano-belgiană şi gigantului companiilor de asigurări Fortis li s-a dat un capital enorm, reprezentând ancora de salvare.

Nici sistemul financiar francez, care până acum nu a părut a fi afectat serios de criză, nu o duce prea bine.

După o noapte întreagă de negocieri, premierul belgian, Yves Leterme, anunţă că guvernele belgian, francez şi luxemburghez au ajuns la un acord care prevede infuzia a 6,4 miliarde de euro în banca franco-belgiană Dexia, cel mai mare creditor la nivel mondial al autorităţilor locale, transmite AFP. „În Marea Britanie, Belgia, Luxemburg şi Olanda, dar şi în Germania, autorităţile au intervenit pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar din aceste ţări şi din Europa, în general. Salut pe deplin această iniţiativă“, a declarat preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy.

Preşedintele Franţei anunţă un summit mondial pe tema crizei

Comisia Europeană a lansat ieri un apel Statelor Unite ale Americii să „îşi asume responsabilităţile“ ce le revin în contextul crizei financiare mondiale, după respingerea de către Congresul american a planului Administraţiei George W. Bush, de scoatere din criză a sectorului financiar, transmit AFP şi Reuters. „Scontăm că decizia (de adoptare a planului) va putea fi luată în curând. SUA trebuie să îşi asume responsabilităţile în această situaţie“, a declarat Johannes Laitenberger, purtător de cuvânt al Executivului comunitar. De adoptarea acestui plan depinde nu numai soarta firmelor americane, ci şi „soarta restului lumii“, a adăugat Laitenberger.

Oficiali din Franţa, Germania, Italia şi Marea Britanie - cele patru puteri europene reprezentate în G7 (ce reuneşte principalele ţări industrializate ale lumii) - se vor întâlni săptămâna viitoare la Paris pentru a examina posibilitatea organizării unui summit global privind criza financiară, a anunţat luni seară preşedintele francez Nicolas Sarkozy, relatează cotidianul britanic „Financial Times“.

Sarkozy, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene până la 31 decembrie 2008, a adăugat că la reuniunea din capitala franceză vor mai lua parte preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, şi cel al grupului miniştrilor de Finanţe din zona euro (Eurogroup), Jean-Claude Juncker, care este şi premier al Luxemburgului. „Nu trebuie să renunţăm în faţa factorilor destabilizatori. Băncile trebuie să fie sprijinite, însă există probleme structurale. Îmi reafirm apelul pentru organizarea unui summit în săptămânile următoare, pentru a stabiliza fundamentele unui nou sistem financiar internaţional“, a declarat şeful statului francez.

Alertă şi în România

România trebuie să rămână într-o stare de alertă, de veghe permanentă, să monitorizeze atent evoluţia economiei mondiale şi criza prin care trece aceasta, a precizat ieri Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Finanţelor. „Până în prezent, România a absorbit aceste şocuri şi ele nu se regăsesc în economia reală. Orice derapaj în acest moment ar fi foarte greu de gestionat. Investiţiile străine nu au fost afectate, criza la nivel global a făcut România şi mai atractivă, investiţiile străine accelerându-se în ţara noastră, unde ritmul de creştere economică se menţine ridicat“.

Oficialul MEF a concluzionat că, în prezent, România are o politică fiscală bună, iar crizele de pe marile pieţe mondiale pot fi evitate în România dacă ţara nu se va hazarda în creşterea împrumuturilor de tip ipotecar prin băncile comerciale.

„Unda de şoc nu va atinge România în mod direct, deoarece băncile româneşti au evitat produsele toxice responsabile de eşecurile din sistemul bancar american. Piaţa românească, în plină expansiune, oferea suficiente produse, oportunităţi de câştig din produse clasice“, declara, la sfârşitul săptămânii trecute, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de AFP.