Dezbatere despre salvarea şi conservarea tradiţiei

Organizatorii şi participanţii la conferinţa naţională „Contemporaneizarea tradiţiei. Identitate şi alteritate“, organizată joi, 30 octombrie, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu“ din Baia Mare, au susţinut necesitatea salvării şi conservării tradiţiilor populare, pentru a fi lăsate moştenire generaţiilor viitoare.

La Conferinţa naţională „Contemporaneizarea tradiţiei. Identitate şi alteritate“, prefectul judeţului Maramureş, Anton Rohian, a subliniat în faţa celor prezenţi, majoritatea meşteri populari, profesori, antropologi şi studenţi, că administraţia trebuie să intervină rapid pentru a conserva tradiţiile populare.

Evenimentul găzduit de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu“ a fost organizat cu sprijinul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, al Primăriei Municipiului Baia Mare, al Muzeului de Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare, conform Agerpres.

„Dacă nu intervenim rapid cu paşi concreţi, o mare parte din obiceiurile şi tradiţiile satului maramureşean vor putea fi văzute doar la muzeu peste câţiva ani. Trecem prin momente dificile, însă trebuie să ne salvăm trecutul“, a spus Anton Rohian, constatând schimbarea accelerată care se produce în mediul rural.

Prof. univ. Gheorghe Glodeanu, scriitor şi decan al Centrului Universitar - Nord din Baia Mare, a accentuat latura originală a tradiţiilor şi obiceiurilor vechi de sute de ani, încă bine conservate în satele şi comunele Maramureşului.

„Toţi cei care au văzut şi văd Maramureşul, văd ceva ce altundeva nu mai există (...) Oriunde mă duc, invit lumea să vină aici, pentru că cei care nu au făcut-o pierd foarte mult. Satul încă păstrează valori inestimabile“, a spus Gheorghe Glodeanu.

Meşterul popular Petru Pop (83 de ani) din satul Breb, localitate în care prinţul Charles al Marii Britanii a cumpărat o casă veche din lemn, a mărturisit celor prezenţi la conferinţă că încearcă de mulţi ani să transmită arta sculptării lemnului nepoţilor săi şi tinerilor interesaţi să continue tradiţia.

„Practic meşteşugul sculptatului în lemn din anul 1959, fără întrerupere, şi încerc să-i deprind pe nepoţii mei şi alţi tineri cu această preocupare. Din păcate, prea puţin tineri mai sunt atraşi spre o asemenea preocupare, lucrurile vechi, arta veche se pierde, tinerii se îndreaptă spre nou, au alte preocupări. Tinerii care rămân în sat se gândesc cum să muncească mai bine pentru a câştiga mai mult“, a spus Petru Pop.