Din noiembrie se scumpeşte laptele

▲ Principalul motiv este seceta şi, implicit, lipsa furajelor pentru animale ▲ Din cauza secetei, Europa se confruntă cu o reducere a producţiei de cereale şi cu preţuri mai mari la furaje, iar acest lucru va influenţa inevitabil preţul alimentelor ▲ La ora actuală, laptele vândut de ţărani în ambalaje tip PET este cu circa 30% mai ieftin decât cel vândut în magazine, deşi este neconform cu normele europene ▲

Laptele se va scumpi cu un procent cuprins între 10 şi 15% din luna noiembrie a acestui an, din cauza secetei care va afecta producţia şi preţul furajelor, a declarat preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Valeriu Steriu. „Preţul furajelor va creşte din toamna acestui an, iar acest lucru se va resimţi şi pe piaţa laptelui, dar către sfârşitul acestui an“, a spus Steriu. Micii fermieri, în general cei din partea de sud a ţării care au fost afectaţi serios de secetă, au recurs la vânzarea sau sacrificarea animalelor din lipsă de furaje, iar acest lucru va contribui la o scădere a producţiei de lapte din această toamnă. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, producţia de lapte de consum s-a cifrat la 95.765 de tone, în primul semestru din 2007, în scădere cu 2,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Reprezentanţii patronatelor din industria alimentară au anunţat că preţurile principalelor produse alimentare vor creşte cu aproximativ 40% din toamna acestui an, iar acest lucru se va resimţi la pâine, lapte, legume, fructe şi ulei.

Problemă în toate ţările UE

Cu toate acestea, nu numai România se confruntă cu această problemă, ci majoritatea ţărilor europene. Din cauza secetei, Europa se confruntă cu o reducere a producţiei de cereale şi cu preţuri mai mari la furaje, iar acest lucru va influenţa inevitabil preţul alimentelor. La începutul lunii august, Bulgaria a anunţat deja că preţurile produselor lactate au crescut, din cauza secetei, deşi în pieţele autohtone nu s-au remarcat astfel de majorări. România a produs, în acest an, 3,49 de milioane de tone de cereale păioase (grâu, orz, orzoaică de primăvară şi de toamnă), ceea ce reprezintă doar 55% din recolta anului trecut, care a depăşit 6,315 milioane tone. Comisia Europeană estimează că, în acest an, statele membre ale Uniunii Europene (UE27) vor produce 276 milioane tone de cereale, cu cinci milioane tone (1,6 procente) sub media din ultimii ani.

Piaţa laptelui va ajunge la un miliard de euro

Piaţa laptelui din România va atinge un miliard de euro în 2008, în condiţiile în care va exista o creştere de cel puţin 10% pe an. „La ora actuală piaţa laptelui este de 850 de milioane de euro, numai în sistem industrializat, dar ne aşteptam să crească în mod constant în anii următori, cu circa 10% anual“, a precizat Steriu. În ceea ce priveşte piaţa vânzărilor directe, de la ţărani la consumatori, preşedintele APRIL a subliniat că la ora actuală aceasta depăşeşte 1,5 miliarde de euro. Fabricile de lapte din România - în jur de 200 - procesează anual circa 1,1 miliarde de litri de lapte, în timp ce ţăranii vând direct pe piaţă 1,9 miliarde de litri de lapte şi păstrează pentru autoconsum 1,5 miliarde de litri de lapte. „Ţăranii preferă vânzarea directă pentru că încasează banii mai repede decât dacă ar duce laptele la punctele de colectare şi, în plus, nu plătesc nici un fel de obligaţie către stat“, a adăugat Valeriu Steriu. La ora actuală, laptele vândut de ţărani în ambalaje tip PET este cu circa 30% mai ieftin decât cel vândut în magazine, deşi este neconform cu normele europene.

Perioadă de tranziţie până în 2009

România beneficiază, până în 2009, de o perioadă de tranziţie în care producătorii mai pot vinde pe piaţa internă lapte neconform. După această dată, laptele trebuie să corespundă cerinţelor UE. Acest lucru presupune o serie de investiţii din partea fermierilor, cum ar fi achiziţia unor echipamente, tancuri de răcire sau aparate de muls, ceea ce îi va determina să îşi vândă cota de lapte.

De asemenea, preşedintele APRIL a menţionat că, prin vânzarea directă de la ţăran la consumator, statul pierde aproximativ 300 de milioane de euro.