Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Din toamnă, noi schimbări în educaţie
De la 1 septembrie 2014, în învăţământul preuniversitar şi universitar vor intra în vigoare mai multe modificări şi completări la Legea educaţiei naţionale prevăzute în OUG nr. 49/2014.
Prevederile actului normativ, publicat în „Monitorul Oficial“ în data de 30 iunie, „vizează modernizarea şi dezvoltarea graduală a sistemului de educaţie“, după cum apreciază, într-un comunicat, reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN), modificările fiind solicitate în mod repetat şi discutate atât cu reprezentanţii sindicatelor, cât şi cu profesorii, părinţii şi reprezentanţii elevilor şi studenţilor. Cu toate acestea, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ apreciază că „Ordonanţa de Urgenţă de modificare a Legii educaţiei naţionale, document aprobat recent de Executiv, nu rezolvă problemele majore din învăţământ, respectiv salarizarea nemotivantă a personalului sau posibilitatea de pensionare înainte de împlinirea vârstei standard, fără diminuarea pensiei“.
În actul normativ a fost stipulată posibilitatea prelungirii învăţământului profesional, peste limita de 3 ani, „dacă agentul economic organizator al programului consideră necesară această măsură“, o astfel de situaţie urmând să fie reglementată printr-un ordin de ministru referitor la structura planului de învăţământ. Totodată, clasa a IX-a va reveni la liceu, iar învăţământul postliceal va putea fi organizat şi în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate.
O serie de modificări sunt stipulate şi pentru cadrele didactice cu o vechime de peste 25 de ani în învăţământ. Astfel, dacă au vechimea necesară, deţin gradul didactic I sau fac parte din corpul profesorilor mentori au posibilitatea să solicite reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal, de la 18 la 16 ore, fără să li se diminueze salariul. De asemenea, este eliminată obligativitatea ca educatoarele şi învăţătorii, absolvenţi de studii medii, să-şi completeze studiile pentru dobândirea unei diplome de licenţă.
Anual, la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, evaluarea personalului didactic şi cel auxiliar se va realiza în baza unei metodologii stabilite de MEN, tot în baza unei astfel de metodologii elaborate de minister se va organiza şi concursul de titularizare a cadrelor didactice.
Universităţile îşi pot suplimenta locurile cu până la 10% din capacitatea de şcolarizare ca urmare a unei prevederi care permite, în situaţii excepţionale şi în baza unor acorduri internaţionale, înmatricularea studenţilor şi după data de 1 octombrie. Prin actul normativ amintit este reglementat şi doctoratul cu frecvenţă redusă. „Această formă de învăţământ îi are în vedere pe doctoranzii care, în acelaşi timp, au un loc de muncă (în prezent, sunt mulţi doctoranzi în această situaţie) şi nu pot participa la toate activităţile didactice aferente, aşa cum o fac aceia de la locurile bugetate sau care beneficiază de burse. Precizăm că forma de învăţământ doctorat cu frecvenţă redusă există şi în universităţi celebre din Occident“, se arată într-un comunicat al MEN. De asemenea, masteratul didactic va fi recunoscut în paralel cu modulele I şi II de psihopedagogie.
De asemenea, reprezentanţii elevilor şi cei ai sindicatelor vor fi invitaţi să participe la şedinţele consiliilor de administraţie a şcolilor, iar deciziile pot fi luate şi în prezenţa a jumătate plus unu din membri, în acest caz fiind necesar votul a două treimi din membrii Consiliului de Administraţie. (Oana Nistor)