Doar 13% dintre polonezi au de gând să vină la vot în iunie

▲ Institutele europene de sondare a opiniei publice, citate de AFP, subliniază un dezinteres total faţă de alegerile europene din luna iunie ▲ În medie, doar 34% dintre europeni vor veni la urne, în Polonia înregistrându-se cea mai mică rată de participare, de doar 13% ▲ Potrivit sondajelor, în România, mai puţin de un alegător din trei este de aşteptat să meargă la urne ▲ Campania electorală nu se face nici ea simţită cu adevărat, candidaţii motivând că, „pe timp de criză, nu dorim să risipim banii“ ▲

Alegerile pentru Parlamentul European în noile state membre din estul Uniunii Europene sunt departe de a suscita valuri de entuziasm, în special din cauza lipsei de informaţii cu privire la instituţiile celor 27 de state membre şi, deci, din cauza lipsei de interes pentru activităţile desfăşurate la Bruxelles şi Strasbourg, comentează AFP.

Potrivit sondajelor Eurobarometru de primăvară, este de aşteptat ca abia 34% dintre cele 375 de milioane de alegători ai Uniunii Europene se vor prezenta la urne. Iar în cazul celor 12 state membre din Europa de Est rata participării la vot variază între 46% pentru cehi şi 13% în Polonia, potrivit institutelor europene de sondare a opiniei publice.

Cehii par mai mobilizaţi

Ajutată de faptul că asigură în prezent preşedinţia UE, Republica Cehă se pare că a reuşit într-o măsură mai mare să suscite interes pentru acest scrutin decât vecinii ei. Faţă de 28% în 2004, rata participării este de aşteptat să crească cu mai mult de jumătate la începutul anului, peste jumătate din numărul cehilor fiind aşteptaţi să vină la vot, relevă institutul STEM.

Cu toate acestea, analistul Vladimira Dvorakova estimează că alegerile vor fi totuşi de „rangul al doilea“, dar vor permite cetăţenilor să-şi exprime nemulţumirea faţă de politica naţională. Este de aşteptat să aibă loc alegeri anticipate în luna octombrie, după căderea guvernului liberal al lui Mirek Topolanek în urma unui vot de neîncredere primit la sfârşitul lunii martie din partea Parlamentului naţional. La polul opus se află Polonia, unde este de aşteptat ca abia 13% dintre alegători să meargă la urne pe 7 iunie, ceea de reprezintă cea mai mică rată de participare de la nivelul UE. Şeful diplomaţiei poloneze, Mikolaj Dowgielewicz, a subliniat importanţa provocării: „trebuie să le arătăm polonezilor că PE decide şi în domenii foarte concrete ale vieţii lor, cum ar fi preţul biletelor de avion, al comunicaţiilor telefonice sau cel al internetului“. Ireneusz Krzeminski, politolog la Universitatea din Varşovia, explică rata mică de participare prin „moştenirea comunistă“ din Polonia: „Astăzi, oamenii nu mai sunt obligaţi să mergă la vot, aşa că nu se duc“.

Candidaţii români nu dau bani pe afişe „pentru că e criză“

În Slovacia, unde în luna februarie jumătate din populaţie nu era la curent cu alegerile, abia 15% dintre electori ar urma să-şi exercite dreptul de vot. În 2004, rata de participare a fost de abia 16%. În această ţară, la fel ca în majoritatea celorlalte republici din est, criza economică a avut un impact foarte mare asupra cheltuielilor electorale.

În România, au loc puţine dezbateri şi practic nu există afişe ale partidelor politice „pentru că, în timp de criză, nu dorim să risipim banii“, explică Cristian Preda, consilierul preşedintelui şi ocupantul poziţia a treia pe lista Partidului Democrat-Liberal aflat la putere. Potrivit sondajelor, mai puţin de un alegător din trei este de aşteptat să meargă la urne.

Votul electronic salvează alegerile din Estonia

În Ungaria, puternic afectată din toamnă de recesiunea economică, rata de participare estimată oscilează în jurul valorii de 38%, la fel ca şi în 2004. Candidaţii opoziţiei de dreapta ar urma să obţină 15-16 din cele 22 de mandate în PE ce revin acestei ţări, cu o campanie centrată în special pe măsurile de austeritate impuse de guvernul tranzitoriu aflat în funcţie, alcătuit din tehnocraţi şi susţinut de socialişti.

În Bulgaria, europarlamentarele au o valoare de test pentru legislativele din 5 iulie. Dar, chiar dacă, potrivit institutului Gallup, alegătorii au de şapte ori mai multă încredere în deputaţii europeni decât în proprii aleşi naţionali, abia puţin mai mult de un bulgar din trei este de aşteptat să meargă la vot pe 7 iunie.

În Estonia, rata de participare ar urma să atingă 30%, în special datorită votului electronic, apreciat de tineri. Lituanienii nu vor fi deloc mai entuziaşti, deoarece nu au o imagine prea bună a aleşilor europeni, potrivit politologului Alvydas Lukosaitis, care afirmă că „printre candidaţi există zeci de persoane care au probleme cu justiţia“.

▲Barroso cheamă europenii la urne

Într-un mesaj video disponibil pe situl său internet, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, cere cetăţenilor să meargă la vot pentru ca vocea lor să fie auzită. „Votul vostru contează, pentru că alegerea voastră va contribui la definirea liniei de conduită a Uniunii Europene în următorii cinci ani“, declară preşedintele Barroso în mesajul video disponibil în 6 limbi (engleză, franceză, germană, spaniolă, portugheză, italiană).

În timp ce Comisia Europeană, aminteşte preşedintele, ia iniţiativa în plan politic şi face propunerile necesare pentru a obţine rezultate concrete pentru cetăţeni, „Parlamentul European este cel care face legile, împreună cu guvernele voastre naţionale“. El adaugă că „Parlamentul European este cel care cere socoteală altor instituţii europene“.