Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Doar 8% din firme vor primi finanţări pe proiecte

Doar 8% din firme vor primi finanţări pe proiecte

Data: 22 Iunie 2009

▲ Din cei 3.194 de agenţi economici care au solicitat finanţare, doar 398 vor putea obţine fonduri ▲ Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă segmentul cel mai numeros şi mai important în totalul companiilor, pentru că, după modelul economiei de piaţă funcţionale, generează cea mai mare parte a PIB-ului ▲

Deşi s-au arătat interesate peste 3.000 de firme să primească finanţări de la Agenţia de Implementare a Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (AIPPIMM), doar 8% dintre acestea vor primi finanţare.

Dumitru Nancu, vicepreşedintele AIPPIMM, a declarat că, din cei 3.194 de agenţi economici care au solicitat finanţare, doar 398 vor putea obţine fonduri.

„Vreau să vă spun că sunt 3.194 de înscrişi, deci de solicitanţi, iar bugetul ajunge pentru 398 dintre ei, adică circa 8%“, a declarat Nancu. Potrivit acestuia, agenţii economici au manifestat interes pentru programele agenţiei, mai ales că trec printr-o perioadă de criză, în care investitorii au nevoie de finanţare.

„Dacă analizaţi programele Agenţiei, veţi vedea că nu sunt sume colosale, dar este diferenţa dintre a închide un business şi a continua. Deci, în ceea ce priveşte interesul sau gradul de cunoaştere a acestor programe, chiar nu sunt probleme“, a mai spus vicepreşedintele AIPPIMM.

Nancu a precizat că, pe viitor, agenţia se va confrunta cu o a doua problemă: rata de absorbţie a fondurilor. „Problema va interveni în momentul în care aceste dosare sunt implementate, evaluate, certificate. Acolo chiar sunt probleme, iar pe fondurile europene problemele sunt mai mari decât pe programele naţionale, unde mecanismul de implementare este foarte simplu“, a precizat Dumitru Nancu. Acesta a adăugat că rata de absorbţie va fi mică pentru că foarte mulţi agenţi economici nu sunt cu plăţile la zi către bugetul de stat, deci nu vor fi eligibili.

Pentru a rezolva această problemă, Nancu a spus că Guvernul Boc a luat, săptămâna trecută, decizia ca şi agenţii economici care au datorii la bugetul de stat cifrate la o pătrime faţă de datoriile de anul trecut să fie eligibili pentru toate programele europene. Măsura va intra în vigoare din al doilea semestru. Nancu a mai spus că, anul trecut, circa 90% din dosare au fost respinse pentru că firmele aveau datorii.

Băncile ajută IMM-urile să acceseze fonduri structurale

Foarte multe IMM-uri sunt interesate în a obţine finanţare de la bănci, însă majoritatea pică încă de la scoringul preliminar. Analiştii explică fenomenul prin prisma a cel puţin 2 factori: lipsa activelor fixe necesare garantării împrumutului şi prezenţa în CIP a companiei cu interdicţie de a emite bilete la ordin.

Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă segmentul cel mai numeros şi mai important în totalul companiilor, pentru că, după modelul economiei de piaţă funcţionale, generează cea mai mare parte a PIB-ului, oferă locuri de muncă pentru majoritatea populaţiei şi întreţin cadrul propice manifestării pieţei libere. În România secolului al XXI-lea, însă, acest segment încă este marcat de lipsa unei informări complete asupra propriei activităţi, dezinteresul pentru constituirea de capital fix şi rezultanta firească, accesibilitatea redusă la surse variate de finanţare.