Doar legumicultorii care se asociază pot accesa bani europeni

În sectorul legume-fructe, principala problemă este asocierea legumicultorilor în cooperative, în grupuri sau organizaţii de producători, fără de care nu se pot obţine fonduri europene pentru acest sector, a arătat directorul general adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Constantin Bârcă, la o întâlnire cu producători agricoli din Dolj. Astăzi, la nivel naţional, în legumicultură, există doar 24 de organizaţii de producători.

Cred că există o barieră mentală peste care nu putem trece cu uşurinţă, dar ar trebui să facem tot ceea ce ne stă în putinţă să reuşim să înţelegem măcar că, fără a ne constitui în cooperative, grupuri de producători şi organizaţii de producători, nu putem avea pretenţia să obţinem fonduri europene cel puţin dacă ne referim strict la acest sector. Din 2007 s-au făcut tot felul de discuţii pe această temă în bazine legumicole, iar rezultatul este că din 2008 s-au constituit 35 de grupuri de producători, care au fost susţinute cu bani atât din fonduri europene, cât şi din bugetul naţional. (...) Nu au fost bani puţini, dar nu toate cele 35 de grupuri de producători s-au transformat, aşa cum ar fi fost normal, în organizaţii de producători. Astăzi avem la nivel naţional 24 de organizaţii de producători”, a spus Bârcă la Craiova, unde a participat la un seminar cu potenţialii beneficiari ai măsurilor de piaţă în sectorul legume-fructe şi vie-vin desfăşurat la sediul Consiliului Judeţean Dolj.

Acesta a subliniat că pentru asocierea în cooperativă în grup de producători, în organizaţii de producători, trebuie îndeplinite două condiţii: să fie minimum cinci legumicultori, iar valoarea producţiei comercializate să fie de minimum 1 milion de lei, adică cei cinci membri trebuie să pună în comun producţia şi să o vândă „unde consideră şi unde reuşesc”.

Întâlnirea cu producătorii agricoli organizată la Craiova face parte dintr-o campanie de informare organizată la nivelul Ministerului Agriculturii în vederea creşterii gradului de ­absorbţie a fondurilor UE alocate României pentru agricultură. „Dacă ne referim la sectorul ­legume-fructe, trebuie să înţelegem odată că trebuie să ne asociem, pentru că singuri nu putem absorbi fondurile europene: să ne asociem în cooperative, grupuri de producători, organizaţii de producători, astfel vom putea să beneficiem de banii puşi la dispoziţie de UE. APIA absoarbe anual peste 2,6 miliarde de euro. Sunt bani foarte mulţi care sunt absorbiţi pe două paliere: prin intermediul plăţilor directe şi al măsurilor derulate prin Direcţia măsuri de piaţă şi comerţ exterior.

Pentru sectorul legume-fructe şi vie-vin, din 2007 am avut la dispoziţie un plafon de 45 milioane dr euro, bani pe care ­i-am ­absorbit în totalitate şi prin ­acest program naţional suport 2014-2018, din 2015 planul a crescut la 47,7 milioane de euro, dar au apărut probleme legate de absorbţie, care nu mai este de 100%”, a mai spus directorul ­adjunct al APIA, potrivit Agerpres.
Preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, a afirmat că în Dolj există localităţi întregi cu o tradiţie foarte bună în legumicultură, dar nu se poate spune că se trăiește din această activitate. „Au apărut unele forme timide de asociere, dar încă ne e frică sau ruşine de asociere, care nu înseamnă neapărat cooperativizarea pe care a ştiut-o toată lumea (...). Ne-am aşteptat să vedem o dezvoltare în acest sector, dar nu s-a văzut”, a spus Ion Prioteasa.  Acesta a mai afirmat că a avut întâlniri cu directorii hipermarketurilor din Craiova, care au spus de fiecare dată: „Dacă noi facem un contract cu domnul Popescu şi când ajungem la domnul Popescu i-a murit vaca în ziua respectivă şi e preocupat de alte lucruri, cum o să facă să mai îmi dea mie roşii şi castraveţi? Şi sunt nevoit să mă duc cu maşina goală înapoi. Mie îmi trebuie să mă duc la o asociaţie, la un depozit de unde să pot lua legumele şi fructele care îmi trebuie”.