Dobânzi mai mari la credite

ROBOR-ul la trei luni, cel care influenţează rata dobânzilor la creditele în lei, va urma, într-o anumită perioadă de timp, majorarea dobânzii-cheie şi în consecinţă creditele în lei se vor scumpi, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe de presă, după ce Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât miercuri majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 2,25% pe an, de la 2% pe an, începând cu data de 8 februarie 2018.

Decizia BNR de a creşte rata dobânzii de politică monetară a început să producă efecte. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut joi la 2,03%, de la 1,99%, cât a fost cotat miercuri, iar indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, a crescut la 2,33%, de la 2,27%.
Această evoluţie este una anticipată de guvernatorul Mugur Isărescu, care a precizat, în decla­raţiile pe care le-a făcut miercuri în briefingul de presă de după şedinţa de politică monetară a BNR, că scumpirea creditelor nu va fi de amploare.

„Cred că ROBOR-ul la trei luni, cel care influenţează rata dobânzilor la creditele în lei, va urma, într-o anumită perioadă de timp, majorarea de astăzi şi în consecinţă creditele în lei se vor scumpi, să spunem marginal. De ce spun marginal? Pentru că majorările nu sunt de amploare şi dacă ne gândim la nivelul istoric pe care l-a avut rata dobânzii la creditele în lei în urmă cu câţi­va ani, aceasta s-a situat la 5-6%. Doar ştim de unde am plecat, mişcarea sau majorarea este marginală. Mai trebuie să avem în vedere şi rata inflaţiei. Măsura pe care am luat-o astăzi practic urmăreşte să juguleze, ca să folosesc un cuvânt cam tare, dar cam acesta este scopul nostru”, a spus Mugur Isărescu.

Acesta a afirmat că inflaţia acum este determinată în mare măsură de unele preţuri administrate şi de preţul ţiţeiului, iar majorarea dobânzii urmăreşte ca această creştere a preţurilor să nu se transmită în anticipaţiile publicului, populaţie şi firme, pentru că într-o asemenea eventualitate dobânzile la credite ar creşte mult mai mult.

De asemenea, acesta a menţionat că mişcările de lichiditate din ultimul trimestru al anului trecut şi de la începutul acestui an sunt determinate, în special, de operaţiunile Ministerului de Finanţe.

„Eu aş putea să încep să judec acum în faţa dumneavoastră cu «dacă». Poate atunci când am avut inflaţie negativă era bine să avem majorări de preţuri administrate pentru că ele nu se vedeau în indice. Dar sunt om serios şi nu judec istoria cu «dacă». Asta este! Trăim într-o realitate. Realitatea este că cifrele în lunile următoare nu arată bine”, a spus Isărescu.
Referitor la inflaţie, prognoza „a fost revizuită în sus pe termen scurt”, a mai anunţat guvernatorul BNR.

„Noul scenariu al prognozei evidenţiază o creştere a inflaţiei în prima parte a anului, succedată de o temperare în a doua parte. Astfel că faţă de raportul precedent (asupra inflaţiei -n.n.), traiectoria prognozei a fost revizuită în sens ascendent pe termen scurt”, a spus Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.

Potrivit guvernatorului, factorii interni de incertitudine pentru inflaţie sunt „conduita fiscal-bugetară, conduita pieţei muncii şi preţurile administrate”, iar factorii externi sunt daţi de „evoluţia preţurilor petrolului şi produselor agroalimentare”.

În prezent, prognoza curentă de inflaţie a BNR este de 3,9% în trimestrul I 2018, apoi 3,8% în trimestrul II, 3,5% în trimestrul II şi 3,2% în trimestrul IV, ţinta fiind menţinută la 2,5% şi pentru 2017, şi pentru 2018.

În ceea ce priveşte scumpirile din supermarketuri, Isărescu estimează că „până spre Paşti vom avea creşteri de preţuri. Creşterile importante de preţuri sunt în spate, cam din septembrie, octombrie anul trecut, inclusiv ce s-a întâmplat deja în ianuarie”.