Dosare dificile în agricultură, închise de România

România a închis 11 dosare în domeniul agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului în cele şase luni în care a deţinut Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, faţă de patru, cât şi-a propus iniţial, iar cel mai important și dificil a fost dosarul privind practicile comerciale neloiale. Potrivit ministrului agriculturii, sprijinul pe unitatea de suprafaţă va creşte, aceasta fiind opinia generală desprinsă din toate dezbaterile pe care le-a prezidat pe timpul Președinției Consiliului UE.

Potrivit datelor de bilanţ furnizate de MADR, din cele 11 dosare închise de România în perioada când a deținut Președinția Consiliului UE, patru au fost pe Agricultură şi şapte pe Pescuit, la care se adaugă şi munca depusă pentru acordurile internaţionale de pescuit (Gambia, Capul Verde, Guineea Bissau, Mauritania, Senegal, Seychelles).

Printre cele mai dificile dosare au fost cele trei regulamente ale reformei Politicii Agricole Comune (pentru care s-a adoptat un raport de progrese) şi regulamentul privind măsurile tehnice pentru pescuit, acesta din urma finalizat în trialog, precum şi regulamentul privind fondul european de pescuit (EMFF).

„Preşedinţia Consiliului UE a fost un real succes în domeniul pe care îl coordonez - agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit. Avem 11 dosare încheiate, faţă de patru, cât ne proiectasem. Am înaintat foarte mult şi în ceea ce priveşte Politica Agricolă Comună (PAC), pe cele trei regulamente care au vizat Planul strategic, Finanţarea, gestionarea şi monitorizarea şi Organizarea comună de piaţă. Ultimele două regulamente sunt aproape de final, iar Planul strategic a fost legat de Cadrul Financiar Multianual (MFF). Din acest motiv a fost o opinie generală de a aborda cele trei regulamente la pachet, iar în ultima şedinţă de consiliu ne-am dus cu un raport de progres. La acest raport s-a adăugat şi abordarea generală parţială pe Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime (FEPAM), un lucru foarte important pentru România, dar şi pentru celelalte ţări, datorită interesului pentru acvacultură. Aici am făcut paşi importanţi pentru intensitatea sprijinului până la 70%, ceea ce înseamnă un avantaj deosebit în perspectiva 2021-2027”, a declarat ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Petre Daea, potrivit Agerpres.

În ceea ce priveşte fondurile pe care urmează să le primească România pe noul exerciţiu financiar, ministrul s-a declarat încrezător că vor fi sume importante, chiar dacă momentan nu a fost aprobat bugetul, iar sprijinul pe unitatea de suprafaţă va creşte.

„Ce ştim sigur este că va creşte convergenţa şi va creşte sprijinul pe unitatea de suprafaţă. Nu ştiu deocamdată care va fi suma, pentru că nu avem încă bugetul, dar noi aşteptăm o sumă mai importantă. Sunt încrezător pentru că opinia generală desprinsă din fiecare dezbatere pe care am avut-o cu ocazia şedinţei de consiliu a AgriFish a fost pentru un buget mai mare sau cel puţin egal cu bugetul actual, având în vedere că sunt o serie întreagă de ambiţii de mediu care solicită financiar fermierul”, a subliniat oficialul MADR.

Întrebat dacă va fi aprobat bugetul PAC până la finele anului, Daea a răspuns: „Categoric da. Numai mâine nu-i poi­mâine”.

„Eu am ridicat acest lucru pentru că este un obiectiv foarte important pentru fermierii europeni, ei trebuie să ştie din timp ce-i aşteaptă, plus că e vorba de armonizări legislative şi instituţionale pentru a pune în operă asemenea mecanisme de sprijin care necesită timp şi nu sunt uşor de făcut”, a adăugat şeful de la Agricultură.

Potrivit MADR, România a obţinut, în cadrul comisiei AGRI din Parlamentul European, cu ocazia votului privind viitoarea Politică Agricolă Comună a Uniunii Europene, plafonarea voluntară a subvenţiilor pentru agricultură, o soluţie care apără atât interesele marilor fermieri, cât şi pe cele ale fermierilor mici şi mijlocii. În acest fel, se va lăsa la latitudinea statelor membre modul de acţiune în această privinţă. De asemenea, s-a obţinut aprobarea unei convergenţe progresive prin care România este avantajată prin creşterea subvenţiei la unitatea de suprafaţă.